Sisteme Informatice Geografice Curs

1.1 Ce este GIS?

Un Sistem Informatic Geografic, prescurtat SIG sau GIS (Geographic

Information System) reprezinta un ansamblu de persoane, echipamente, programe,

metode si norme avand ca scop capturarea, stocarea, veriflcarea, integrarea, analiza

si vizualizarea datelor geografice.

Elementele care definesc o entitate geografica sunt:

- Pozitia (unde se afla...), exprimata prin coordonate. Intr-un GIS, coordonatele

utilizate sunt fie geografice (latitudine si longitudine) fie plane (X,Y) dar deduse din

cele geografice prin anumite modalitati de proiectie a obiectelor de pe suprafata

curba a pamantului pe suprafata plana a hartii. Aceasta modalitate se numeste

proiectie cartografica.

Pozitia poate fi exprimata si prin alte mijoace, cum ar fi, de exemplu, adresa

postala, care nu au insa caracterul de generalitate si acuratetea coordonatelor. Pe

harta,pozi|ia poate fi determinate prin intermediul caroiajului;

- Atributele (ce este...), exprimate prin valori numerice, textuale sau logice

(categorie sol, arie parcela, lungime drum, proprietar parcela etc. ) ce sunt atasate

entitatilor spatiale pentru a definii anumite caracteristici ale obiectelor.

In harta analogica, atributele sunt reprezentate prin simboluri (semne

conventional) sau prin inscripjii;

- Relatiile spatiale (care sunt relatiile spatiale cu celelalte entitati geografice din

spatiul reprezentat), se refera in primul rand la pozitia relativa a entitatii fata de alte

obiecte caracterizate in baza de date.

In general, relatiile spatiale ar putea fi exprimate prin adverbe de loc sau

constructs adverbiale cum ar fi, de exemplu: IN (entitatea oras Bucuresti este IN

entitatea tara Romania), PRIN (entitatea fluviu Tamisa trece PRIN entitatea oras

Londra), tNTRE, PE, LA NORD DE, ÎN STANGA (entitatea oras Giurgiu este situate

pe malul STANG al entitatii fluviu Dunarea), etc.

Pe harta, relatiile spatiale sunt deduse prin observarea pozitiei relative a

entitatilor reprezentate;

- Timpul (cand a fost observata existenta entitatii...), este o componenta

importanta a datei geografice, avand in vedere dinamica specifica spatiului in care

traim.

Cel mai adesea, timpul este exprimat pe harta prin data redactarii acesteia.

Componentele enumerate de mai sus reprezinta elemente folosite ca operanzi in

cadrul diferitelor analize geografice sau spatiale. Pentru a face posibila

automatizarea analizei geografice prin intermediul calculatorului electronic, este

necesar ca datele respective sa fie exprimate numeric si stocate ca atare.

Aplicatiile GIS presupun lucrul cu volume mari de date si in plus fata de SGBDurile

clasice, GIS trebuie sa permita legatura facila intre doua tipuri distincte de date:

grafice si nongrafice.

Functiile GIS sunt grupate in patru mari categorii, astfel:

1. Introducerea si verificarea datelor

Înainte de a ajunge intr-un proiect GIS, datele spatiale se afla in fisiere, harti si

tabele având ca suport hârtia, aerofotogramme, imagini satelitare, in alte calculatoare

din retea etc.

Introducerea datelor reprezinta procesul de convertire a datelor din forma

SIBD, anul III, sem II Cursul 01

2

existenta intr-o forma ce poate fi utilizata de un GIS.

Transformarea hartilor aflate pe suport hârtie in format digital se poate face

prin digitizare sau scannare urmata de vectorizare.

Pe langa introducerea datelor grafice ce sunt stocate in harti mai trebuie

introduse si atributele. Introducerea lor se poate face manual de la tastatura sau se

introduc din fisiere digitale existente. Întotdeauna in GIS datele introduse trebuie sa

fie verificate deoarece pot sa apara erori. Acestea pot sa apara in timpul procesului

de introducere a datelor sau pot fi deja existente in datele de intrare ducând in final

la interpretari gresite ale rezultatelor.

2. Stocarea datelor si managementul bazei de date

In GIS datele sunt stocate in DBMS-uri sub forma de tabele precum si in harti

ca straturi separate. Indiferent de sistemul ales, acesta trebuie sa cuprinda functii

pentru actualizare, editare si manipulare ale datelor de tip atribut si ale celor de tip

grafic. Metodele de stocare precum si structura bazei de date pot limita functiile

furnizate de GIS.

Functiile de manipulare sunt cerute pentru a ne ajuta in organizarea,

corectarea si actualizarea datelor, astfel incat analiza sa fie executata eficient.

3. Analiza si modelarea datelor

GIS-ul are posibilitatea de a efectua analize si modelari ale datelor spatiale

ceea ce- l distinge esential de celelalte tipuri de sisteme de informatii.

Un GIS ne permite sa executam interogari si analize ce sunt prea costisitoare

sau mari consumatoare de timp pentru studiul lumii reale, ori sunt prea dificile sau

inadecvate in cazul folosirii altor tipuri de sisteme de management a datelor.

Exista o mare varietate de functii de analiza utilizitate, multe dintre acestea

existând numai in GIS, si consta in posibilitatea GlS-ului de a integra date provenite

de la diferite surse si de a produce noi informarii ca rezultat al acestei integrari.

Posibilitatea de a intreba "ce se întâmpla daca" este un exemplu al capacitatii

de modelare pe care o are GIS-ul.

Dupa o analiza si o modelare completa a datelor, este necesar sa ne

prezentam rezultatele intr-o anumita forma pentru interpretari.