Gândire Critică și Teoria Argumentării

Curs
7.8/10 (10 voturi)
Domeniu: Logică
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 24601
Mărime: 135.77KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: dr. Dana Jalobeanu

Extras din document

1.1 Gândirea critica: La ce bun?

Traim într-o lume în care foarte multi vor sa ne convinga de câte ceva. Venind spre facultate ati trecut, desigur, pe lânga mai multe panouri publicitare. Ele apartin unor firme care vor sa va convinga sa cumparati produsul X în locul produsului Y. Daca cumparati un ziar veti gasi o serie de articole care vor sa va convinga ca rata infractionalitatii este în crestere, ca are loc o dramatica alterare a conditiilor de trai sau ca s-a descoperit de curând gaina cu cinci picioare. Editorialistul vrea cu siguranta sa va convinga si el de câte ceva, în functie de orientarea ziarului.

Chiar si aici, în acest spatiu universitar, sunteti subiectul mai multor încercari de persuasiune. Secretariatul va cere anumite forme, sunteti obligati sa luati examenele, profesorul încearca sa va învete ceva. Eu va voi spune cât de importanta este gândirea critica. De ce trebuie sa ma credeti? În ce fel voi încerca eu sa va conving, altfel decât producatorul de detergenti care va arata reclame, sau altfel decât secretariatul care va obliga sa aduceti niste acte?

Cum difera modul în care un autor încearca sa va convinga de adevarul unei legi fizice sau al unei teorii speciale de toate celelalte moduri de a convinge? În primul rând, prin argumente. Daca cineva va obliga sa faceti ceva (sa aduceti o hârtie, sa platiti impozite etc.) nu are nevoie de argumente. Daca însa încearca sa va convinga va aduce argumente. Unele din acestea sunt argumente rationale, altele mai putin. Unele se prezinta sub o forma discursiva si organizata, altele nu. Rolul vostru este sa analizati ofertele si sa alegeti.

Cum ne descurcam? De unde stim când cineva ne minte? De unde stim daca argumentele folosite sunt valide sau nu? De unde stim ca decizia pe care am luat-o (de a cumpara detergentul, de a vota candidatul unui partid, de a alege un curs, sau o facultate) este buna sau nu? Se presupune ca ratiunea este cea care trebuie sa ne ajute sa ne orientam. S-a adaptat însa ratiunea umana la lumea plina de schimbari în care traim ? În ce fel trebuie sa ne educam ratiunea pentru a ne putea adapta la viata de zi cu zi ?

Lumea contemporana este o lume complicata. Si asta nu numai datorita bombardamentului informational, globalizarii, ritmului schimbarii tehnologice, desi si acestea sunt de natura sa ne asigure o portie zilnica considerabila de stress. Este si o lume dominata de retorica , anti-sistematica, tentata de diferite tipuri de relativisme , ideologii conflictuale si asa mai departe.

Exercitiu de imaginatie:

1. Imaginati zece lucruri cu care va confruntati zilnic pe care nu le cunosteati acum 20 de ani (voi sau parintii vostri). Câte din acestea necesita o adaptare a ratiunii, un antrenament, o cunoastere sporita?

2. Imaginati 5 lucruri noi pe care le folositi în mod curent si despre care nu stiati nimic cu doi ani în urma, Pot fi continuturi teoretice, tehnologice, stiintifice etc.

Pe lânga aceste schimbari, modul de viata modern a impus un mod de a exista în lume care ne auto-reprezinta drept fiinte rationale capabile sa faca alegeri rationale. Nu este nimic nou aici, modelul individului modern apare în secolul al XVII-lea. Ce este nou este modul în care lumea moderna institutionalizeaza alegerea rationala si o impune ca standard de viata. În plus, democratia universalizeaza modelul alegerii rationale. Se presupune ca suntem complet capabili sa alegem în mod rationale între doua sau mai multe alternative atunci când:

- alegem o facultate si o profesie

- cautam si apoi alegem un loc de munca (în stilul de viata american al ultimilor 20 de ani un loc de munca se alege în medie pentru 3-5 ani, dupa care urmeaza mutarea în alt loc de munca mai bine platit, cu o calificare superioara, etc. etc. Modelul de avansare în profesie este unul cu mai multe joburi si nu cel clasic în care se avansa la locul de munca)

- alegem sa se schimbam locuinta, sa traim în alt oras pentru a cauta o slujba mai bine platita etc.

- cautam si alegem o scoala pentru copiii nostri

- alegem reprezentantii nostri pe scena politica (din patru în patru ani, dupa care se presupune ca urmarim modul în care evolueaza peisajul politic, urmarim initiativele politice si reactionam la cele care ni se par inadecvate)

Si toate acestea sunt doar niste exemple ale momentelor în care trebuie sa alegem; multe altele apar în fiecare zi. Nu mai vorbim de alegerea unei anumite marci de masini sau de detergent, de alegerea implicata în orice decizie economica în care trebuie sa evaluam un buget si sa alegem ceva în detrimentul a altceva (zugravim sau plecam în concediu?).Va propun un exercitiu: încercati sa evaluati factorii care au intrat în considerare în diferitele alegeri pe care le-ati facut. De câte ori v-ati trezit actionând la întâmplare? De câte ori v-a parut rau pentru alegerea facuta? Exista vreun mod de a optimiza aceste alegeri?

Cum ne putem descurca în postura de agenti rationali? Cum putem evalua corect factorii implicati, pierderile si câstigul în fiecare caz? Exista o metoda, o serie de metode, o disciplina care sa ne ajute sa functionam mai bine ca agenti rationali?

Preview document

Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 1
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 2
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 3
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 4
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 5
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 6
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 7
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 8
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 9
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 10
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 11
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 12
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 13
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 14
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 15
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 16
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 17
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 18
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 19
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 20
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 21
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 22
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 23
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 24
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 25
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 26
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 27
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 28
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 29
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 30
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 31
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 32
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 33
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 34
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 35
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 36
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 37
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 38
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 39
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 40
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 41
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 42
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 43
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 44
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 45
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 46
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 47
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 48
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 49
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 50
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 51
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 52
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 53
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 54
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 55
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 56
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 57
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 58
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 59
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 60
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 61
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 62
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 63
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 64
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 65
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 66
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 67
Gândire Critică și Teoria Argumentării - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • ARGUMENTE.doc
  • bibliografie.doc
  • CTcurs1.doc

Alții au mai descărcat și

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Istoria Logicii Juridice în România

Introducere Utilitatea deosebită a logicii juridice în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din...

Logica(curs complet)

Forma logica a unei propozitii este data de constantele logice care apar în propozitia respectiva. Cele mai uzuale constante logice sunt: toti,...

Logică

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor. Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite...

Logică

- Redarea cunosterii se face prin propozitii cognitive ele fiind singurele despre care putem spune ca sunt adev/false. - Adevarul/falsul reprez...

Logica Juridică

1.Sistemul logic al dreptului Inainte de toate dreptul este un sistem de norme. Si ca orice sistem el poate fi abordat si dintr-o perspectiva...

Paradoxele logice

Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost si ei intens preocupati de studiul...

Te-ar putea interesa și

Activitati specifice în cdi pentru punerea în valoare a abilităților practice

Introducere Lucrarea de față este rezultatul unei cercetări pe care am facut o si care are ca scop punerea în evidență a relației dintre gândirea...

Dezvoltarea gândirii critice prin valorizarea strategiilor activ-participative în învățământul primar

INTRODUCERE Într-un interviu pentru Hotnews.ro din 2016, Alfie Kohn spunea: „Ceea ce ne dorim cu adevărat este să-i ajutăm pe copii să se...

CDI - Competentă pedagogică

Introducere Lucrarea CDI- Școala gimnazială Nr.1 Bughea de Sus-Laborator didactic-are ca scop, evidențierea locului pe care îl ocupă gândirea...

Retorica și teoria argumentării

RETORICĂ I. Genurile elocinţei (oratoriei) în antichitatea greco-romană şi modelările ei contemporane - genurile elocinţei în antichitatea...

Argumentare și gândire critică

I. Gândirea critică 1. Gândirea critică si practica argumentării În concluzie, gândirea critică ne învaţă să citim, să deconstruim, să înţelegem...

Metode de cercetare socială și politică

OBIECTIVE Cursul îşi propune cunoaşterea de către studenţi a metodelor de cercetare socială şi politică, dezvoltarea capacităţii acestora de a...

Friedrich List și teoria protecționismului economic național

Friedrich List (1789 - 1846) a fost un economist german si american de seama al secolului al XIX-lea, un critic nationalist/romantic al teoriei...

Importanța taxonomiei lui Bloom în cadrul procesului instructiv educativ

Cadrul didactic care îi antrenează sau îi instruiește pe alții poate folosi taxonomia lui Bloom pentru a scrie obiective de învățare care descriu...

Ai nevoie de altceva?