Logică

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Logică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 36 în total
Cuvinte : 16804
Mărime: 67.96KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor.

Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite “ premise” este derivata o alta propozitie numita “concluzie”.

Manualele traditionale dau urmatoarele exemple de argumente:

Toti oamenii sunt muritori.

Socrate este om.

Socrate este muritor.

Linia care separa premisele de concluzie se poate citi.

Studiul argumentelor are o importanta speciala, deoarece nu toate argumentele sunt credibile. Faptul devine si mai important daca tinem seama ca in sistemele obisnuite, cand oamenii argumenteaza, nu formuleaza argumentele intr-o forma completa, in care putem distinge clar intre premise si concluzii. Datorita faptului ca printr-un argument se urmareste convingerea interlocutorilor, trebuie acceptata sau respinsa, devine vital sa stabilim pentru fiecare argument in parte, daca este corect, daca poate fi luat in seama sau nu. Enuntarea incompleta a unor argumente si mai ales folosirea unor cuvinte speciale, ii face pe cei care nu au o educatie logica satisfacatoare sa creada ca argumentul respectiv e corect, sa accepte concluzia care li se propune, Deoarece oarecum spontan ( automat), propozitia care lipseste se naste ( produce) in mintea celui care asculta argumentul.

Ex: Desigur, fiintele perfecte ar putea vietui in absenta institutiilor juridice dar, din pacate oamenii nu sunt fiinte perfecte.

Concluzia propusa(q): Oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice.

Rezolvarea problemei: stabilim pentru fiecare propozitie daca este adevarata sau falsa.

a).premise(p):

- fiintele perfecte pot vietui in absenta institutiilor juridice - prop. adevarata = 1

- oamenii nu sunt fiinte perfecte - prop. adevarata = 1

b).concluzia(q):

- oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice - prop.falsa = 0

Un argument care, din premise adevarate conduce la o concluzie falsa este incomplet si trebuie eliminat. O prima problema care trebuie rezolvata in cazul argumentelor incomplete este aceea de a identifica toate premisele pe care le folosesc argumentatorii si concluzia pe care el o obtine din aceste premise.

Decalajul dintre gandire si limbaj face ca acest lucru sa fie deseori dificil. In aceasta ordine de idei, este important de retinut ca in limba romana exista niste expresii speciale, prin care sunt introduse premisele si concluziile ( indicatori de premise si de concluzii).

Argumentele cunosc o foarte mare diversitate si se clasifica dupa diverse criterii:

DUPA GENERALITATEA CONCLUZIEI

1. Argumentele deductive - concluzia nu depaseste ca generalitate premisele din care a fost obtinuta

2. Argumente inductive - concluzia extrapoleaza premisele din care a fost obtinuta.

Ex: (1) Furtul reprezinta o incalcare a dreptului penal.

(2) Falsificarea banilor reprezinta o incalcare a dreptului penal.

p: (3) Darea si luarea de mita reprezinta o incalcare a dreptului penal.

(4) Furtul, falsificarea banilo, darea si luarea de mita sunt infractiuni.

q: Orice infractiune este o incalcare a codului penal.

Deci, premisele se refera la cateva exemple de infractiuni iar concluzia se refera la orice fel de infractiuni, deci concluzia a extrapolat premisele.

DUPA CORECTITUDINEA ARGUMENTELOR

1. Argumente corecte

2. Argumente incorecte

Pentru a putea separa intre aceste 2 tipuri de argumente, trebuie sa luam in considerare conditiile de rationalitate. Argumentele care satisfac aceste conditii sunt corecte, iar cele care incalca una sau alta din aceste conditii, sunt logic incorecte.

In cazul argumentelor corecte( valide) este imposibil sa plecam de la premise adevarate si sa ajungem la concluzii false.

In cazul argumentelor incorecte , chiar daca plecam de la premise adevarate, nu este exclus sa ajungem la concluzii false.

Conditiile de rationalitate sunt de 2 feluri:

a). unele specifice numai anumitor argumente sau operatii logice

b). altele (4) au un caracter general, se refera la orice fel de operatie logica, argument sau explicatie.

Logica traditionala a numit aceste 4 conditii generale de rationament principii logice.

Acestea sunt:

Preview document

Logică - Pagina 1
Logică - Pagina 2
Logică - Pagina 3
Logică - Pagina 4
Logică - Pagina 5
Logică - Pagina 6
Logică - Pagina 7
Logică - Pagina 8
Logică - Pagina 9
Logică - Pagina 10
Logică - Pagina 11
Logică - Pagina 12
Logică - Pagina 13
Logică - Pagina 14
Logică - Pagina 15
Logică - Pagina 16
Logică - Pagina 17
Logică - Pagina 18
Logică - Pagina 19
Logică - Pagina 20
Logică - Pagina 21
Logică - Pagina 22
Logică - Pagina 23
Logică - Pagina 24
Logică - Pagina 25
Logică - Pagina 26
Logică - Pagina 27
Logică - Pagina 28
Logică - Pagina 29
Logică - Pagina 30
Logică - Pagina 31
Logică - Pagina 32
Logică - Pagina 33
Logică - Pagina 34
Logică - Pagina 35
Logică - Pagina 36
Logică - Pagina 37

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Istoria Logicii Juridice în România

Introducere Utilitatea deosebită a logicii juridice în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din...

Logica(curs complet)

Forma logica a unei propozitii este data de constantele logice care apar în propozitia respectiva. Cele mai uzuale constante logice sunt: toti,...

Logică

- Redarea cunosterii se face prin propozitii cognitive ele fiind singurele despre care putem spune ca sunt adev/false. - Adevarul/falsul reprez...

Suport curs logistică

CAP.1 BAZELE LOGISITICII MĂRFURILOR 1.1. Conţinutul logisticii mărfurilor 1.2. Conexiunile logisticii cu marketingul 1.3. Conexiunile logisticii...

Logica acțiunii administrative

Noțiuni introductive. Caracterizarea limbajului specific științelor și practicii administrative. Acțiunea socială, publică și administrativă....

Dreptul Contractual

Marile sisteme juridice mondiale CAPITOLUL 1 Familia juridică: definiţie Este posibil de a grupa orînduirile juridice din lumea contemporană în...

Gândire Critică și Teoria Argumentării

1.1 Gândirea critica: La ce bun? Traim într-o lume în care foarte multi vor sa ne convinga de câte ceva. Venind spre facultate ati trecut,...

Te-ar putea interesa și

Circuite logice secvențiale

CAPITOLUL 1 Circuite logice secventiale 1.1 Notiuni generale In acest capitol vom introduce componente logice ale caror iesiri depind numai de...

Convertor de cod de 4 biți pentru conversia codului binar zecimal ponderat 7421 în codul binar zecimal ponderat 5421 (logică combinațională)

Enunţul proiectului nr. 77 Să se proiecteze un convertor de cod de 4 biţi pentru conversia codului binar zecimal ponderat 7421 în codul binar...

Unitate aritmetică și logică în VHDL și simulare

1. Rezumat Obiectivul acestui proiect l-a constituit proiectarea, utlizând circuite elementare, a unei unităţi aritmetice şi logice şi simularea...

Limbajul Promela. Logici Temporale

Introducere Multe calculatoare sunt utilizate în domeniul sistemelor integrate, care sunt compuse de hardware, software, senzori, controlere si...

Filtre cu logică Fuzzy

Conceptele de bază ale logicii fuzzy Logica clasică sau booleană este construită pe două valori de adevăr: “adevărat” sau “fals" (TRUE sau FALSE,...

Studiul porților logice

1 Caractere generele 1.1 Definiţie Porţile logice sunt circuite electronice capabile să efectueze operaţii logice simple sau compuse cu semnalele...

Circuite Logice Simple

A.GENERALITĂŢI Calculatorul electronic modern este alcatuit dintr-un numar foarte mare de componente electronice.Totusi, toate tipurile de...

Circuite logice combinaționale

CAP. I. NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA 1.1. Generalitati In functionarea unei instalatii electronice, pneumatice sau hidraulice se intalnesc cazuri...

Ai nevoie de altceva?