Logica acțiunii administrative

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Logică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 118 în total
Cuvinte : 45563
Mărime: 1.32MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andy Leoveanu
Facultatea de Administratie Publica
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti

Cuprins

Modulul I

Noțiuni introductive. Caracterizarea limbajului specific științelor și practicii administrative. Acțiunea socială, publică și administrativă. Termeni și noțiuni 3

I. 1. Ce este logica?; Scurt istoric ...3

I. 2. Caracterizarea și structura limbajului, tipuri fundamentale de limbaj .8

I. 3. Acțiunea socială, publică și administrativă 13

I. 4. Tipuri de noțiuni și raporturile dintre acestea 20

I. 5. Operațiile logice cu noțiuni (definiția, clasificarea și diviziunea) .26

Modulul II

Argumentul. Forma logică. Condiții fundamentale de raționalitate. Explicații, ilustrări, enunțuri ipotetice ..37

II. 1. Definiția, clasificarea și forma logică a argumentelor (raționamentelor) ...37

II. 2 Principiile logice (principiul identității, principiul necontradicției, principiul terțului exclus și principiul rațiunii suficiente.) .40

II. 3. Diferențele dintre argument și explicație, ilustrare, și enunț ipotetic ..43

Modulul III

Noțiuni elementare ale logicii propoziționale. Propoziții simple și propoziții compuse. Variabile propoziționale și operatori propoziționali. Tipuri de formule logice .46

III. 1. Propoziții simple și propoziții compuse - definiție și exemple 46

III. 2. Vocabularul logicii propoziționale ...46

III. 3. Operatorii propoziționali ..48

III. 4. Definirea conceptelor de lege logică, formulă inconsistentă, formulă contingentă și exemple ..52

2

Modulul IV

Decizia în logica propozițională. Tabele de adevăr. Principalele proprietăți ale operatorilor propoziționali 54

IV.1. Metodele de decizie în logica propozițională (metoda tabelelor de adevăr complete și metoda tabelelor de adevăr indirecte) .. ..54

IV.II. Principalele legi logice .57

Modulul V

Verificarea validității argumentelor cu propoziții compuse. Silogismul .61

V. 1. Etapele procesului de verificare a validității argumentelor cu propoziții compuse ..61

V. 2. Metodele de verificare a validității argumentelor cu propoziții compuse (metoda tabelelor de adevăr complete și metoda tabelelor de adevăr indirecte ...62

V. 3. Definiția și regulile generale ale silogismului ..65

Modulul VI

Elemente de logică a normelor administrative. Contribuțiile logicii modale și ale logicii deontice .68

VI. 1. Elemente de logică modală ..68

VI. 2. Elemente de logică a normelor 70

VI. 1. Norma: definiție și tipuri de norme .75

VI.4. Caracterizarea, structura și validitatea normelor (cu referire la normele administrative) 79

Modulul VII

Fundamentele logice ale deciziei și analiza logică a relațiilor de putere .90

VII.1. Procesul decizional - proces de tip logic rațional 90

VII. 2. Formalizarea deciziilor și a relațiilor de putere ..93

Modulul VIII

Aplicații 112

Bibliografie .115

Extras din document

Noțiuni introductive. Caracterizarea limbajului specific științelor și practicii administrative. Acțiunea socială, publică și administrativă. Termeni și noțiuni.

I.1. Ce este logica?; Scurt istoric, Clasificarea logicii.

Definiția și obiectul logicii

Termenul „logică" provine de la grecescul „logos" care înseamnă cuvânt, gând, vorbire, rațiune. Limbile europene l-au preluat prin intermediul limbii latine. Se pare că pentru prima dată denumirea „logică” a fost folosită de către Alexandru din Afrodisia (sec. III). Însuși Aristotel, considerat întemeietorul științei logicii, nu a folosit cuvântul „logică" pentru a o desemna. În celebra să lucrare „Organon1", valabilă întru totul și azi, sensurile și semnificațiile logicii se dezvăluie treptat pe o paletă de sensuri și nuanțe impresionabile. În cunoscutul „Dicționar de logică" al logicianului român Gheorghe Enescu, vom remarca nu mai puțin de 41 de sintagme în care este angajat termenul „logică", în afară de termenul generic propriu-zis.2

Gândirea logică înseamnă gândire clară, consecventă, întemeiată; atât juristul, cât și funcționarul public au nevoie de logică pentru a evita confuziile, erorile, a respinge cotradicțiile și a construi argumente corecte. Drumul cel mai scurt, cel mai economicos, cel mai eficient al gândirii spre adevăr este cel al logicii. Valoarea practică a “logicii formale”, se poate dovedi oricui, arătându-i un comutator, un computer, circulația pe șosea și un act normativ; încălcarea legilor logicii disfuncționalizează comutatorul, blochează calculatorul, poate provoca multe accidente de circulație și duce la un act normativ care nu este valid (nelegal, inconsistent, netemeinic).3

Anton Dumitriu trecând peste diferitele accepțiuni ale termenului de „logică” de-a lungul timpului, propune sistematizarea principalelor concepții asupra a ceea ce este sau trebuie să fie logică4:

- în tradiția aristotelică, logica este un „instrument al științelor” un Organon, fără a fi ea însăși o știință, ci mai mult, o propedeutică generală a oricărei gândiri. Aristotel, referindu-se la logică, o concepea drept „gândirea ce se gândește singură”.

- în tradiția stoică, logica este o „teorie a cunoașterii și a raționamentului propozițional”;

- în tradiția medievală, logica este „modus scientarium” în sens sermocinal și rațional;.

- în tradiția Logicii de la Port-Royal, logica este „arta de a gândi”;

- plecând de la Descartes, logica este „arta de a conduce bine intelectul în căutarea

adevărului”;

- odată cu accentuarea reflecțiilor despre mecanismul științelor, în perioada modernă și chiar contemporană a istoriei, logica poate fi catalogată drept o metodologie a științelor.

- pentru Kant, logica este o teorie a cunoașterii, o știință a rațiunii care tratează forme ale gândirii: noțiune, judecată, raționament, și nimic nu se mai poate adăuga acestor forme.5

- pentru Hegel, logica este dialectica idealistă;

- în tradiția psihologismului logiclogica ține de studiul psihologiei gândirii;

- în tradiția pragmatistică logica are „valoare prin utilitatea ei”, adevărul fiind identificat cu utilitatea;

- pe linia tradiției neokantiene, dar și în alte perspective focalizate pe axiologie logică apare ca „știință normativă, știință a valorilor sau tehnică”;

- în fenomenologie și dezvoltările ulterioare, logica apare drept „temei absolut al cunoașterii".

- în concepția logicii matematice, „logica este un sistem formalizat și ,în fond, o teorie a demonstrației”. În fine, există o „școală de logică naturală”, după care logica este „studiul operațiilor naturale ale gândirii”.

Trecând peste toate aceste definiții, în manualele de logică, s-a încetățenit concepția după care logica este „știința gândirii corecte" sau „studiul validității inferențelor deductive”.6

Scurt istoric al logicii

Începuturile logicii sunt legate de gândirea filosofică din Grecia Antică.

Știința Logicii și știința Geometriei au apărut în secolul al IV - lea înainte de Hristos; mai târziu s-au constituit Gramatica, Astronomia și Mecanica.7

Logica s-a născut ca știință a deducției valide, iar juriștii antici au elaborat teoria argumentării și a convingerii prin îmbinarea unui lanț de raționamente valide. Pledoariile lui Isocrates, Isaios și Demostene ne dovedesc stadiul înalt de dezvoltare a tehnicii argumentării administrative în acea perioadă.În afară de retorică administrativă, o altă obârșie a logicii poate fi găsită în matematică. Matematica și dreptul au puncte de contact sub aspectul formei, aceasta fiind necesară în vederea probării raționamentelor și formării ipotezelor.8

Cu toate că există elemente de logică empirică în scrierile lui Parmenide, Zenon, Platon, și în cele ale sofiștilor,, aceste începuturi nu au fost concretizate într-o teorie a logicii. Întemeietorul

logicii ca știință a fost Aristotel, iar opera sa este atât de completă și perfectă încât I. Kant9 consideră că logicii aristotelice nu i se mai pot aduce perfecționări. Comentând aportul lui Aristotel, marele filosof german scria în cea de-a doua prefață la Critica rațiunii pure următoarele: „că logică a urmat acest drum sigur încă din timpurile cele mai vechi se poate vedea din faptul că de la Aristotel încoace ea nu a avut nevoie să facă un pas înapoi, dacă nu vrem să-i socotim ca ameliorări alăturarea unor subtilități inutile sau o determinare mai clară a celor expuse, ceea ce aparține însă mai mult eleganței decât certitudinii științei. Trebuie să mai remarcăm că până astăzi ea nu a putut face nici un pas înainte și că, după toată aparența, ea pare să fie închisă și terminată. Opera lui Aristotel este cu atât mai importantă cu cât el însuși declară că nu a putut găsi nici un text despre logică demn de menționat și a fost nevoit să pornească de la nimic în întemeierea logicii. Lucrările de logică ale lui Aristotel au fost reunite sub numele de Organon și conțin șase cărți10:

Bibliografie

- Anderson, D.R., Dennis J., Williams T. A; Management Science: Quantitative Approches to Decision Making, Fifth Edition St. Paul, West Publishing Ca, 1988;

- Antoniu, G.; Bulai, C.; Chivulescu, G. ; Dicționar juridic Penal, Editura Ștințifică și Pedagogică, București, 1976;

- Aristotel; Organon, I, Editura Științifică, București, 1957;

- Bălan, E. ; Drept administrativ și procedură administrativă, Editura Universitară, București, 2002;

- Bieltz, P., Gheorghiu, D. ; Logica - Manual pentru clasa a IX - a licee și clasa a XI - a școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. - București, 1998;

- Bieltz, P., Gheorghiu, D. ; Logică juridică, Editura Pro Transilvania, București, 1998;

- Catherine, R; Le style administratif, Edition Albin Michel, 2005;

- Corbeanu, I.; Corbeanu, M.; Teoria Generală a Dreptului, Editura Lumina Lex, București, 2002;

- Crăciun , Dan, Logica și teoria argumentării, Editura tehnică, București, 2000;

- Dobre, M.; O teorie logică asupra autorității, Editura Academiei Române, București, 2006;

- Enescu, G.; Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985;

- Flew, A. ; Dicționar de Filosofie și Logică, Traducere din engleză de D. Stoianovici, Edituara Humanitas, 1996;

- Gheorghe, M.; Metoda logică în drept, Vol.1. Logică formală elementară, Editura All Beck, București, 2005;

- Gheorghe, M.; Retorica tradițională și retorica modernă, Editura All, București, 1998;

- Hoțu, A. ;Leordean, A.;Determinarea și motivarea acțiunii sociale, București, Editura Științifică, 1981;

- Iorgovan, A.; Tratat de drept administrativ, Vol. I și II, Ediția 4, Editura All Beck, București 2005;

- Iorgovan, A.; Regimul juridic al decretelor prezidențiale și al răspunderii Președintelui României pentru emiterea acestora, în Revista de Drept Public, nr. 1/2005, p. 74;

- Joja, A.; Studii de logică, Vol . III, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971;

- Kant, I. ; Logică generală,Traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pentru versiunea românească;

- Knealle, W.; Knealle, M.; Dezvoltarea logicii, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1974, Traducere de Cornel Popa;

- Kotarbiński, T.; Tratat despre lucrul bine făcut, Editura politică, București, 1976;

- Lazăr, Carmen Teoria generală a dreptului - Suport de curs în format electronic - http://idd.euro.ubbcluj.ro;

- Leordean, A.; Curs de logică, Editura Militară, București, 1992;

- Marica, M. A.; Logică, Suport de curs în format electronic, disponibil la adresa http://www.scribd.com/doc/78519496/15063894-Logic;

- Mateuț, G; Mihăilă, A; Logica juridică, Editura Lumina Lex, 1998;

- Mercier, J. ; L' administration publique - De l' École classique au nouveau management public, Les presses de l' Université Laval, 6e triage: 2008;

- Negoiță, A. ; Drept administrativ și știința administrației, Editura “Atlas Lex” SRL, București, 1993;

- Negoiță, A. ; Drept administrativ, Editura Sylvi, București, 1998;

- Pițurcă, Aurel Introducere în știința politică, Suport de curs în format electronic http://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/isp/;

- Popa, C.; Teoria Acțiunii și Logica Formală, Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1984;

- Popa, C.; Noi funadamente în logica deontică. În Analele Universității Spiru Haret, nr. 4, 2002, Editura Fundației România de Mâine, București, 2002;

- Ștefănescu, D.,O.; Costreie S.; Miroiu A.; Logică și argumentare, manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2000;

- Vârgolici, N.; Redactare și corespondență, Editura Universității din București, 2003, disponibil la adresa http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/comunicare/index.htm;

- Von Wright, H., G.; Normă și acțiune, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1982, pentru traducerea în limba română;

- Von Wright, H., G.; Explicație și înțelegere, Traducere de Mihai. D. Vasile, Editura Humanitas, 1995;

Legislație

- Constituția României;

- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în M.Of. al României nr. 365/29 mai 2007;

- Legea nr. 21/1991, legea cetățeniei române, republicată în M.Of. al României nr. 576/13aug.2010;

- Legea nr. 60/1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice republicată în M.Of. al României nr. 888/29 sep. 2004;

- Legea nr. 67/2004, privind alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în M.Of. al României nr. 333/17 mai. 2007;

- Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, publicată în M. Of. al României nr. 1154/7 dec. 2004;

Preview document

Logica acțiunii administrative - Pagina 1
Logica acțiunii administrative - Pagina 2
Logica acțiunii administrative - Pagina 3
Logica acțiunii administrative - Pagina 4
Logica acțiunii administrative - Pagina 5
Logica acțiunii administrative - Pagina 6
Logica acțiunii administrative - Pagina 7
Logica acțiunii administrative - Pagina 8
Logica acțiunii administrative - Pagina 9
Logica acțiunii administrative - Pagina 10
Logica acțiunii administrative - Pagina 11
Logica acțiunii administrative - Pagina 12
Logica acțiunii administrative - Pagina 13
Logica acțiunii administrative - Pagina 14
Logica acțiunii administrative - Pagina 15
Logica acțiunii administrative - Pagina 16
Logica acțiunii administrative - Pagina 17
Logica acțiunii administrative - Pagina 18
Logica acțiunii administrative - Pagina 19
Logica acțiunii administrative - Pagina 20
Logica acțiunii administrative - Pagina 21
Logica acțiunii administrative - Pagina 22
Logica acțiunii administrative - Pagina 23
Logica acțiunii administrative - Pagina 24
Logica acțiunii administrative - Pagina 25
Logica acțiunii administrative - Pagina 26
Logica acțiunii administrative - Pagina 27
Logica acțiunii administrative - Pagina 28
Logica acțiunii administrative - Pagina 29
Logica acțiunii administrative - Pagina 30
Logica acțiunii administrative - Pagina 31
Logica acțiunii administrative - Pagina 32
Logica acțiunii administrative - Pagina 33
Logica acțiunii administrative - Pagina 34
Logica acțiunii administrative - Pagina 35
Logica acțiunii administrative - Pagina 36
Logica acțiunii administrative - Pagina 37
Logica acțiunii administrative - Pagina 38
Logica acțiunii administrative - Pagina 39
Logica acțiunii administrative - Pagina 40
Logica acțiunii administrative - Pagina 41
Logica acțiunii administrative - Pagina 42
Logica acțiunii administrative - Pagina 43
Logica acțiunii administrative - Pagina 44
Logica acțiunii administrative - Pagina 45
Logica acțiunii administrative - Pagina 46
Logica acțiunii administrative - Pagina 47
Logica acțiunii administrative - Pagina 48
Logica acțiunii administrative - Pagina 49
Logica acțiunii administrative - Pagina 50
Logica acțiunii administrative - Pagina 51
Logica acțiunii administrative - Pagina 52
Logica acțiunii administrative - Pagina 53
Logica acțiunii administrative - Pagina 54
Logica acțiunii administrative - Pagina 55
Logica acțiunii administrative - Pagina 56
Logica acțiunii administrative - Pagina 57
Logica acțiunii administrative - Pagina 58
Logica acțiunii administrative - Pagina 59
Logica acțiunii administrative - Pagina 60
Logica acțiunii administrative - Pagina 61
Logica acțiunii administrative - Pagina 62
Logica acțiunii administrative - Pagina 63
Logica acțiunii administrative - Pagina 64
Logica acțiunii administrative - Pagina 65
Logica acțiunii administrative - Pagina 66
Logica acțiunii administrative - Pagina 67
Logica acțiunii administrative - Pagina 68
Logica acțiunii administrative - Pagina 69
Logica acțiunii administrative - Pagina 70
Logica acțiunii administrative - Pagina 71
Logica acțiunii administrative - Pagina 72
Logica acțiunii administrative - Pagina 73
Logica acțiunii administrative - Pagina 74
Logica acțiunii administrative - Pagina 75
Logica acțiunii administrative - Pagina 76
Logica acțiunii administrative - Pagina 77
Logica acțiunii administrative - Pagina 78
Logica acțiunii administrative - Pagina 79
Logica acțiunii administrative - Pagina 80
Logica acțiunii administrative - Pagina 81
Logica acțiunii administrative - Pagina 82
Logica acțiunii administrative - Pagina 83
Logica acțiunii administrative - Pagina 84
Logica acțiunii administrative - Pagina 85
Logica acțiunii administrative - Pagina 86
Logica acțiunii administrative - Pagina 87
Logica acțiunii administrative - Pagina 88
Logica acțiunii administrative - Pagina 89
Logica acțiunii administrative - Pagina 90
Logica acțiunii administrative - Pagina 91
Logica acțiunii administrative - Pagina 92
Logica acțiunii administrative - Pagina 93
Logica acțiunii administrative - Pagina 94
Logica acțiunii administrative - Pagina 95
Logica acțiunii administrative - Pagina 96
Logica acțiunii administrative - Pagina 97
Logica acțiunii administrative - Pagina 98
Logica acțiunii administrative - Pagina 99
Logica acțiunii administrative - Pagina 100
Logica acțiunii administrative - Pagina 101
Logica acțiunii administrative - Pagina 102
Logica acțiunii administrative - Pagina 103
Logica acțiunii administrative - Pagina 104
Logica acțiunii administrative - Pagina 105
Logica acțiunii administrative - Pagina 106
Logica acțiunii administrative - Pagina 107
Logica acțiunii administrative - Pagina 108
Logica acțiunii administrative - Pagina 109
Logica acțiunii administrative - Pagina 110
Logica acțiunii administrative - Pagina 111
Logica acțiunii administrative - Pagina 112
Logica acțiunii administrative - Pagina 113
Logica acțiunii administrative - Pagina 114
Logica acțiunii administrative - Pagina 115
Logica acțiunii administrative - Pagina 116
Logica acțiunii administrative - Pagina 117
Logica acțiunii administrative - Pagina 118

Conținut arhivă zip

  • Logica actiunii administrative.pdf

Alții au mai descărcat și

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Logica Juridică

Termenul de “logică” sau “logic” trimite de obicei la gândirea corectă, cu deosebire, la regulile gândirii corecte. Rezonanţa conotativă asociată...

Logica(curs complet)

Forma logica a unei propozitii este data de constantele logice care apar în propozitia respectiva. Cele mai uzuale constante logice sunt: toti,...

Logică

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor. Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite...

Logică

- Redarea cunosterii se face prin propozitii cognitive ele fiind singurele despre care putem spune ca sunt adev/false. - Adevarul/falsul reprez...

Logica Juridică

1.Sistemul logic al dreptului Inainte de toate dreptul este un sistem de norme. Si ca orice sistem el poate fi abordat si dintr-o perspectiva...

Paradoxele logice

Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost si ei intens preocupati de studiul...

Logica normelor

Norma legală = o relaţie între 2 componente: 1) descrierea unei stări de fapt 2) sancţiunea legală Cele 2 componente legale sunt legate...

Te-ar putea interesa și

Elaborarea Sistemului de Metadate Statistice Destinate Asigurării Funcționalității Depozitului de Date al Biroului Național de Statistică

INTRODUCERE Actualitatea temei. În condiţiile zilei de astăzi datele şi previziunile statistice au o mare importanţă în cadrul economiei...

Politica de reformă a funcției publice în Uniunea Europeană

Introducere Lucrarea de fata isi propune sa analizeze politica de reforma a functiei publice in Uniunea Europeana, mai intai prezentand...

Implicații ale Controlului Asupra Procesului Decizional al Instituțiilor Publice

Introducere ,,Eu iau decizii. Poate nu sunt perfecte, dar este mult mai bine sa iei decizii imperfecte decit sa cauti in permanenta deciziile...

Controlul Activității Autorităților Administrației Publice Locale

ÎNTRODUCERE În democrație, după Alain, cel care controlează joacă un rol fundamental: ”Unde se află democrația dacă nu în acea a patra putere pe...

Revoluția Americană și Revoluția Franceză

Sfârsitul secolului al XVIII-lea s-a impus în istoria universala drept o perioada revolutionara în care asistam la profunde transformari politice...

Managementul Proiectelor

Managementul proiectelor a aparut ca un instrument de planificare, coordonare, realizare si control al activitatilor complexe din proiectele...

Modelul Birocratic

Modelul birocratic 1. Introducere La inceputul secolului al XVI-lea Machiavelli a identificat termenul de stat (de administratie – n.a) cu...

Accepțiuni ale noțiunii de administrație

Introducere în administraţie În lumea în care trăim, administraţia este percepută cu accepţiuni diferite având dimensiuni de abordare complexe dar...

Ai nevoie de altceva?