Logica(curs complet)

Forma logica a unei propozitii este data de constantele logice care apar în propozitia respectiva.

Cele mai uzuale constante logice sunt: toti, nici unul, unii; nu, si, sau, daca, daca si numai daca, fiecare, exista cel putin un.

Literele cu rol de variabile logice nu fac parte propriu-zis din forma logica a unei propozitii.

Numarul de forme propozitionale este limitat, spre deosebire de numarul propozitiilor posibile prin diferite combinatii de cuvinte, care este infinit. Corectitudinea logica depinde de forma logica.

Argumentele

Exista doua clase de argumente: deductive si nedeductive.

Într-un argument deductiv, despre concluzie se pretinde ca decurge cu necesitate din premise. Cu alte cuvinte, într-un argument deductiv se pretinde ca, daca premisele sunt adevarate, concluzia nu poate fi falsa.

Într-un argument nedeductiv, despre concluzie se pretinde ca decurge doar în mod probabil din premise. Cu alte cuvinte, într-un argument nedeductiv se pretinde ca, daca premisele sunt adevarate, atunci concluzia este doar cu probabilitate. (Ex: Luminile din casa erau stinse si în fata casei nu era nici o masina. Prin urmare, probabil ca nu era nimeni acasa.)

Argumentele deductive.

Daca într-un argument deductiv, pretentia mentionata în definitie este îndreptatita, atunci vom spune ca argumentul respectiv este valid. Cu alte cuvinte, un argument valid este un argument deductiv în care, daca premisele sunt adevarate, atunci concluzia este cu necesitate adevarata (nu poate fi falsa). Daca premisele unui argument deductiv pot fi adevarate si concluzia sa poate fi falsa, atunci argumentul respectiv este nevalid. Asadar, un argument nevalid este un argument deductiv în care este posibil ca premisele sa fie adevarate, iar concluzia, falsa.

Exercitii:

1. Toti conferentiarii universitari sunt cadre didactice.

Gheorghiu este conferentiar universitar,

deci Gheorghiu este cadru didactic.

Argumentul de mai sus este un argument deductiv valid cu urmatoarea structura logica:

Toti F sunt G

a este F

a este G

2. Toti conferentiarii universitari sunt bursuci pufosi.

Gheorghiu este conferentiar universitar,

deci Gheorghiu este bursuc pufos.

Argument deductiv valid deoarece concluzia decurge din premise!

3. Toti conferentiarii universitari sunt cadre didactice.

Gheorghiu este cadru didactic,

deci Gheorghiu este conferentiar universitar.

Argument deductiv nevalid, deoarece concluzia nu decurge din premise!

Forma logica a argumentului 3 este urmatoarea:

Toti F sunt G

a este G

a este F

Stiind ca ambele premise ale argumentului 3 sunt adevarate, pentru a arata ca argumentul este nevalid trebuie ca, în forma sa logica, sa înlocuim variabilele logice cu cuvinte asa încît sa obtinem o concluzie falsa. Iata alte doua argumente valide cu aceeasi structura:

Toti crocodilii sunt cadre didactice.

Gheorghiu este cadru didactic, deci

Gheorghiu este crocodil.

Toti conferentiarii universitari sunt oameni cu ochi caprui.

Gheorghiu este om cu ochi caprui, deci

Gheorghiu este conferentiar universitar.

În aceste doua exemple, concluzia este falsa, dar si una din premise este falsa, asadar concluzia decurge din premise si de aceea argumentul este valid. Un alt exemplu:

Toti asistentii universitari sunt cadre didactice.

Gheorghiu este cadru didactic, deci

Gheorghiu este asistent universitar.

În acest argument, ambele premise sunt adevarate, dar concluzia este falsa. Asadar, argumentul (construit pe aceeasi structura cu argumentul din exemplul 3) este nevalid.

Un argument valid are o astfel de forma logica încît nu poate conduce de la premise adevarate la o concluzie falsa. Însa forma unui argument nevalid poate (nu e obligatoriu) sa duca de la premise adevarate la concluzii false.

Despre un argument care este valid si are premisele adevarate se spune ca este un argument concludent. Daca cel putin una din aceste doua conditii nu este îndeplinita, argumentul respectiv este neconcludent.

Argumentele nedeductive

Acestea pot fi argumente tari (sau puternice) si respectiv slabe.

Un argument tare este un argument nedeductiv în care, daca premisele sunt adevarate, atunci concluzia este cu mare probabilitate adevarata.

Un argument este un argument nedeductiv în care, daca premisele sunt adevarate, atunci concluzia este cu o mica probabilitate adevarata, sau chiar probabil falsa.

Observatie: Argumentele nedeductive admit grade de validitate, pe cînd cele deductive nu pot decît sa fie valide sau nevalide.

Despre un argument nedeductiv care este tare si are premisele adevarate se spune ca este un argument confirmator. Daca cel putin una din aceste doua conditii nu este îndeplinita, atunci argumentul respectiv este neconfirmator.

Argumentele deductive valide si cele nedeductive tari se numesc argumente logice corecte.

Argumentele deductive nevalide si cele nedeductive slabe se numesc argumente logice incorecte.

Asadar:

Prin definitie, concluzia unui argument concludent este cu necesitate adevarata.

Tot prin definitie, concluzia unui argument confirmator este probabil adevarata.