Logica Juridică

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Logică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 5321
Mărime: 19.13KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristea Ion

Extras din document

1.Sistemul logic al dreptului

Inainte de toate dreptul este un sistem de norme. Si ca orice sistem el poate fi abordat si dintr-o perspectiva logica. Atat logicienii (J. Kalinowski, J. Wroblenski, A. Joja etc.) cat si juristii (M. Djuvara, E. Sperantia etc.) au observat caracterul de sistem axiomatic al dreptului.

Sistemul logic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme organizate in ramuri si institutii juridice (exista discutii aprinse pe tema delimitarii dintre unele ramuri de drept sau pe tema dependentei si subordonarii unor ramuri fata de altele) iar pe de alta parte dintr-o structura paralela de principii, notiuni si reguli juridice desprinse prin analiza sistemului legislativ sau impuse ideologic de catre sistemul politic.

Dreptul este un sistem ierarhizat - normele constitutionale sunt superioare celor din alte ramuri ale dreptului. Interdependenta normelor din drept e data atat de faptul ca toate normele sunt subordonate normelor constitutionale cat si datorita faptului ca se supun unor principii comune. Aceste principii pot fi principii ale intregului drept roman (principiul democratiei, principiul egalitatii in fata legii, principiul separatiei puterilor in stat etc.), principii de ramura (principiul proprietatii, cel al egalitatii in fata legii civile sau principiul ocrotirii si garantarii drepturilor subiective civile in dreptul civil; principiul legalitatii raspunderii, principiul legalitatii incriminarii si a pedepsei, principiul individualizarii raspunderii penale etc. in dreptul penal) sau principii ale unei sau unor institutii de drept (de ex. principiul proximitatii gradului de rudenie in cazul institutiei succesiunii legale). Principiile au rol de axiome in sistemul dreptului - ele pot servi ca fundament in orice demonstratie sau argumentare. Principiile asigura flexibilitatea in timp a sistemului de drept, adaptarea lui de-a lungul timpului la cerintele ideologice. Asa se explica faptul ca unele legi au fost interpretate conform spiritului vremii diferit in epoci diferite, ele fiind privite prin optica altor principii de drept.

Dreptul este un sistem deschis, dinamic - el se intregeste in fiecare moment cu legi noi. Criteriile de admitere ale noilor legi sunt date de axiomele constitutionale. De asemenea, legiuitorul trebuie sa articuleze sistemul de drept astfel incat sa nu dea nastere unor contradictii, ambiguitati sau suprapuneri. Hans Kelsen era de parere ca sistemul normelor juridice este partial dinamic, pentru ca dinamismul sistemului excepteaza asa-numita Grundnorm, norma initiala, constitutia. Restul normelor suporta o actiune de permanenta transformare, de adaptare la cerintele timpului. Kelsen considera ca sistemul normativ nui este alcatuit numai din normele scrise, ci si din consecintele lor, din normele desprinse prin inferente logice admise de doctrina juridica a tarii in cauza. Deci un sistem juridic are totodata un caracter deschis intr-o portiune a sa si relativ inchis in domeniul normelor constitutionale. Caracterul de sistem al dreptului face posibila economia de expresie pentru ca e posibil ca o lege sa faca trimitere la alte legi pentru detalierea unor reglementari. Uneori o norma este compusa din mai multe dispozitii care sunt precizate in texte normative diferite - o dispozitie precizeaza caror subiecte li se impune prescriptia respectiva, alta cuprinde comportamentul prescris, iar alta circumstantele in care acest comportament urmeaza sa fie realizat. Alteori o singura dispozitie determina elementele unui mai mare numar de norme.

Ziembinski exemplifica aceasta idee cu cazul dispozitiei potrivit careia furtul trebuie pedepsit cu inchisoarea. Aceasta dispozitie trimite la alte dispozitii ale codului penal, indeosebi din partea sa generala, ale codului de procedura penala si ale legilor de organizare judiciara cuprinzand cel putin trei norme: una care obliga tribunalul sa-l condamne pe hot la o perioada de detentie, alta care obliga organele executive sa execute sentinta pronuntata de tribunal, conform dispozitiilor de procedura penala si in al treilea rand este o norma prohibitoare care interzice furtul.

Proprietatile logice esentiale ale oricarui sistem juridic sunt completitudinea si consistenta inglobate de J. Wroblenski in notiunea de omogenitate a sistemului juriclic. Un sistem juridic este omogen daca este in acelasi timp complet si consistent.

Completitudinea sistemului juridic este data de capacitatea acestuia de a da o solutie oricarei probleme juridice, adica de a determina consecintele juridice ale oricarui fapt.

Consistenta unui sistem juridic este data de compatibilitatea normelor sale, de lipsa contradictiilor din interiorul sau. Un sistem juridic este inconsistent atunci cand unele dintre normele sale ordona iar altele interzic in acelasi timp aceleiasi persoane acelasi comportament in aceleasi imprejurari. Aceasta situatie contrazice principiul noncontradictiei si duce la imposibilitatea respectarii simultane a tuturor normelor de drept.

Completitudinea sistemului juridic, sau mai bine zis completitudinea normelor care il alcatuiesc este de cele mai multe ori un simplu deziderat. Realitatea sociala este in continua evolutie iar legislatorul nu poate tine pasul cu ea. Aceasta duce la aparitia lacunelor in drept si la necesitatea interpretarii extensive a legilor existente pentru a le aplica la situatia noua. In cazul ca legile nu ofera nici o solutie posibila, se poate face apel la analogia dreptului (analogia juris) prin raportarea la principiile directoare din sistemul de drept sau in ramura de drept respectiva.

2.Necesitatea aplicarii logicii in drept

Exista numeroase ratiuni care justifica utilitatea logicii in drept:

a) caracterul rational al legii;

b) orientarea activitatii legislative in conformitate cu un model rational;

c) caracterul logic al elaborarii legii;

d) caracterul logic al activitatii de aplicare a dreptului.

Preview document

Logica Juridică - Pagina 1
Logica Juridică - Pagina 2
Logica Juridică - Pagina 3
Logica Juridică - Pagina 4
Logica Juridică - Pagina 5
Logica Juridică - Pagina 6
Logica Juridică - Pagina 7
Logica Juridică - Pagina 8
Logica Juridică - Pagina 9
Logica Juridică - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Logica Juridica.doc

Alții au mai descărcat și

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Logica Juridică

Termenul de “logică” sau “logic” trimite de obicei la gândirea corectă, cu deosebire, la regulile gândirii corecte. Rezonanţa conotativă asociată...

Istoria Logicii Juridice în România

Introducere Utilitatea deosebită a logicii juridice în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din...

Logica(curs complet)

Forma logica a unei propozitii este data de constantele logice care apar în propozitia respectiva. Cele mai uzuale constante logice sunt: toti,...

Logica acțiunii administrative

Noțiuni introductive. Caracterizarea limbajului specific științelor și practicii administrative. Acțiunea socială, publică și administrativă....

Gândire Critică și Teoria Argumentării

1.1 Gândirea critica: La ce bun? Traim într-o lume în care foarte multi vor sa ne convinga de câte ceva. Venind spre facultate ati trecut,...

Notiuni de logica

Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gândirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste,...

Paradoxele logice

Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost si ei intens preocupati de studiul...

Te-ar putea interesa și

Tipuri de Drept - Public, Privat, Penal, International - In Sistemele Juridice

CAPITOLUL I Conceptul si configurarea notiunii de drept 1. Definitia dreptului 1.1 Conceptul notiunii de „drept” Cuvântul „drept” ” este...

Logica Juridică

Generalitati A.Se pot elabora multiple tipologii ale limbajelor şi în structura fiecăreia se poate găsi o “căsuţă” pentru ceea ce se numeşte, în...

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Logica Juridică

Termenul de “logică” sau “logic” trimite de obicei la gândirea corectă, cu deosebire, la regulile gândirii corecte. Rezonanţa conotativă asociată...

Teoria Generala a Dreptului

Definitia dreptului, comentariu. Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale...

Istoria Logicii Juridice în România

Introducere Utilitatea deosebită a logicii juridice în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din...

Interpretarea legii civile la materia logică juridică

Aplicarea legii civile constituie, în fond, finalitatea rezervată normelor juridice de drept civil, aspect firesc deoarece acestea nu ar avea nici...

Metodologia juridică

I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND METODA DE CERCETARE Dacă natura operează spontan, gândirea, în mod special, cea științifică, acționează pe bază...

Ai nevoie de altceva?