Abordarea pe Bază de Active

1. Logica abordãrii bazate pe active

Abordarea pe bazã de active presupune estimarea valorii unei firme utilizând

metode bazate pe valoarea de piaþã a activelor individuale ale întreprinderii din care se

scad datoriile totale ale acesteia.

Abordarea bazatã pe active este fundamentatã pe principiul substituþiei potrivit

cãruia un activ nu valoreazã mai mult decât costul de înlocuire al tuturor pãrþilor sale

componente.

Logica abordãrii este simplã: un cumpãrãtor nu va plãti pentru o proprietate

(afacere) mai mult decât l-ar costa sã creeze o entitate cu o utilitate echivalentã.

Ajustãrile aplicate activelor ºi datoriilor întreprinderii se bazeazã pe una din

urmãtoarele douã premise ale valorii:

.. continuitatea exploatãrii, care va implica, în cadrul metodei activului net

corectat (ANC), evaluarea tuturor activelor ºi datoriilor la valoarea de piaþã

sau o altã valoare curentã adecvatã;

.. lichidarea, care va implica, în cadrul metodei activului net de lichidare

(ANL), evaluarea tuturor activelor ºi datoriilor la valoarea netã de realizare

pe piaþã.

În cadrul acestei abordãri bilanþul contabil, bazat îndeosebi pe valori ce exprimã

costuri este înlocuit cu bilanþul ce reflectã toate activele, corporale ºi necorporale ºi

toate datoriile, la valoarea lor de piaþã sau la o valoare curentã adecvatã în cazul metodei

activului net corectat (ANC) sau la valoarea netã de realizare pe piaþã în cazul metodei

activului net de lichidare (ANL).

Pornind de la principiile contabilitãþii, conform cãrora se prezintã elemente

trecute sau costuri istorice, apar anumite neajunsuri în stabilirea valorii de piaþã a unei

întreprinderi pe baza situaþiilor financiare. Toate înregistrãrile contabile se bazeazã pe

„cost”, indiferent dacã este vorba de achiziþia de active, de înregistrarea unei creanþe sau

a unei datorii. La acel moment, al înregistrãrii, preþul reprezintã chiar valoarea de piaþã a

bunurilor sau serviciilor stabilite pe baza unei negocieri între cumpãrãtor ºi vânzãtor. O

datã cu trecerea timpului valoarea activelor ºi pasivelor se modificã datoritã acþiunii

unui cumul de factori precum inflaþia, deprecierea fizicã sau moralã etc. Cauzele care

determinã aplicarea corecþiilor asupra elementelor patrimoniale sunt diverse, dar

reþinem spre exemplificare:

Elemente Cauza corecþiilor

Active necorporale Deprecierea / aprecierea pe parcursul timpului

Teren Reflectarea valorii de piaþã

Construcþii Deprecierea, modificarea costului de înlocuire

Maºini, echipamente,

mobilier

Deprecierea, introducerea valorii celor necontabilizate,

eliminarea valorii celor neutilizate

Stocuri Modificarea preþurilor ºi deprecierea fizicã

Creanþe Riscul de nerecuperare

Credite Reflectarea valorii de piaþã pe baza ratelor curente ale

dobânzii

Evident, rezultatul metodei încadrate în aceastã abordare nu trebuie sã fie

singurul rezultat atunci când evaluãm întreprinderi operaþionale ºi care vor funcþiona pe

o perioadã previzibilã în viitor. Dacã întreprinderea evaluatã deþine proprietãþi ºi

încaseazã venituri din aceste proprietãþi, pentru fiecare din aceste active trebuie

determinatã valoarea lor de piaþã. Dacã trebuie evaluate acþiunile, fie cotate sau

necotate, ale unei întreprinderi deþinãtoare, pot fi relevante lichiditatea acþiunilor ºi

mãrimea participaþiei, ºi deci se pot obþine valori diferite de cursul acþiunii la bursã.

În cadrul abordãrii pe bazã de active se disting douã metode de bazã:

¦ activul net corectat ºi

¦ activul net de lichidare.

2. Metoda Activului Net Corectat (ANC)

Conform principiului prudenþei aplicat în contabilitate, care presupune

neînregistrarea diferenþelor în plus între valoarea de inventar ºi valoarea de intrare

pentru elementele de activ ºi a diferenþelor în minus pentru elementele de pasiv, unele

elemente patrimoniale tind sã fie subevaluate sau supraevaluate în bilanþul contabil din

momentul efectuãrii evaluãrii întreprinderii.

În operaþiunea de evaluare economicã a firmei, trebuie sã se aducã unele corecþii

elementelor patrimoniale cuprinse în bilanþul contabil (stabilit pe baza ultimei balanþe

de verificare întocmite). Aceste corecþii trebuie fãcute în funcþie de valoarea la

momentul evaluãrii firmei a fiecãrui element patrimonial ºi de gradul de valorificare a

acestora.

Relaþia de calcul a Activului Net Corectat:

ANC = (At + .A) – (Dt + .D)

unde:

At - total activ din bilanþul contabil;

.A - suma corecþiilor elementelor patrimoniale de activ;

Dt - datorii totale din bilanþul contabil;

.D - suma corecþiilor elementelor de pasiv de natura datoriilor