Cuprins
- Cuprins
- Introducere
- Capitolul I
- Corupţia şi anticorupţia
- 1.1 Definiţia corupţiei
- 1.2. Forme ale corupţiei
- 1.3. Anticorupţia
- 1.3.1 Tipologii ale strategiilor anti-corupţie
- 1.3.2. Implementarea strategiilor anticorupţie. Provocări strategice
- Capitolul II
- Corupţia şi mediul administrativ. Efectele corupţiei asupra activităţii
- statale
- 2.1.Fenomenul state-capture
- 2.2.Forme ale corupţiei în cadrul sistemului administrativ
- 2.2.1. Plaţi pentru a obţine contracte majore şi concesiuni
- 2.2.2. Privatizarea – mijloc de reducere sau de creştere a corupţiei
- Capitolul III
- Reforma administraţiei publice în perioada de tranziţie.
- 3.1. Reforma administraţiei publice. Caracteristici generale
- 3.1.1. Reforma funcţiei publice
- 3.1.1.1. Reglementarea conflictului de interese. Element al
- reformei funcţiei publice
- 3.1.2. Reforma administraţiei publice locale
- 2
- Capitolul IV
- Măsurarea corupţiei
- 4.1. Indicatori de măsurare a corupţiei
- 4.2. Indicele de Percepţie a Corupţiei
- 4.3. Indicele Plătitorilor de Mită
- 4.4. Barometrul Global al Corupţiei
- Capitolul V
- Bune practici în lupta impotriva corupţiei
- 5.1. Experienţa din Hong Kong, China, în combaterea corupţiei
- 5.2. Experienţa statului Singapore în combaterea corupţiei
- Bibliografie
Extras din curs
Introducere
Misiunea fundamentală a guvernelor şi a instituţiilor publice este aceea de a servi
interesul public. Cetăţenii doresc ca funcţionarii publici să-şi facă datoria în mod cinstit,
corect şi imparţial. Din ce în ce mai mult se cere ca guvernele să ia măsuri pentru ca
funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului de luare a deciziilor oficiale
şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în
care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, măsurile guvernamentale privind
reducerea corupţiei trebuie sa fie din ce în ce mai concise, mai eficiente.
Corupţia constituie o ameninţare pentru democraţie, pentru supremaţia dreptului,
echităţii sociale şi a justiţiei, erodează principiile unei administraţii eficiente, subminează
economia de piaţă şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor statale.
Cu o istorie de mii de ani, începând încă din antichitate, corupţia reprezintă unul
dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, în acelaşi timp, extrem de
răspândite în cadrul funcţionarilor oficiali sau reprezentanţilor aleşi ai comunităţii. În
ultimul secol, ea priveşte şi comportamentul celor din domeniul privat. Interesul şi
îngrijorarea faţă de acest fenomen au crescut şi au avut loc reacţii pe plan naţional şi
internaţional.
Deşi există nenumarate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns până acum la
o definiţie universal valabilă şi unanim acceptată, care să acopere toate actele şi faptele
posibile şi care să constituie în orice jurisdisdicţie acte de corupţie.
Pentru prima oară, în 1975, prin rezoluţia 3514, Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite a abordat chestiunea practicilor corupte în tranzacţiile comerciale internaţionale şi
ca urmare au fost adoptate o serie de alte măsuri de către organisme internaţionale în
legatură cu acest subiect.
Un exemplu în acest sens este Programul de actiune împotriva corupţiei realizat în
1995 de către Grupul multidisciplinar de studiu al corupţiei şi supus aprobării
Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei în 1996, program care conţine 4 capitole,
primele trei ocupându-se de aspectele de drept civil, penal, administrativ şi constituţional
iar cel de-al patrulea tratând o serie de subiecte care, deşi s-ar integra cu uşurinţă întrunul
din capitolele anterioare au un specific aparte şi ca urmare sunt tratate separat:
4
finanţarea partidelor, activitatea de lobby, mass-media şi rolul ei în lupta împotriva
corupţiei, activităţile de cercetare, instruire şi schimb de experienţă în această direcţie.
Cel mai frecvent corupţia apare în activităţile comune public-privat şi are
determinări în structurile guvernamentale centrale sau locale.
Cercetările empirice asupra corupţiei sunt relativ recente. În încercarea de a
determina cauzele şi consecinţele corupţiei, mediul academic s-a concentrat în ultima
vreme mai ales pe analizele trans-naţionale. Acestea au la bază de cele mai multe ori
studii realizate asupra nivelului corupţiei din diferite ţări. Acestea sunt adeseori corelate
pentru a se analiza realizările de la nivel naţional.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Coruptiei.pdf