Analiza Mediului Extern

4. Analiza mediului extern

Pentru a putea face o analiză coerentă şi cu rezultate benefice pentru elaborarea demersului strategic viitor al întrerpinderii analizate, trebuie să analizăm influenţa mediului extern şi a componentelor acestor factori, asupra întreprinderii şi asupra mediului de afaceri în care firmela Siveco îşi desfăşoară activitatea.

Pentru a analiza influenţa mediului extern asupra companiei Siveco, recurgem la analiza PEST, prin care vom urmări dacă există oportunităţi care să ducă la o eficienţă mai ridicată a activităţii economice, sau ameninţări reprezentate de obstacole potenţiale, care să determine frânarea activităţii economice a celor două firme supuse analizei.

Influenţele pe care le generează macromediul, sunt resimţite în mod diferit de către companiile care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sector sau în sectoare diferite.

Pe de-o parte o întreprinderea poate să fie influenţată într-un anumit sens de către mediul extern ei, iar o altă companie să nu fie influenţată deloc. În acelaşi timp modul în care macromediul influenţează compania, poate să se schimbe în timp, iar sensul acestei influenţe (negativ sau pozitiv) se poate modifica, de asemenea forţa cu care acţionează macromediul asupra întreprinderii se poate modifica în sensul creşterii sau descreşterii.

4.1 Analiza mediului politico-legal

Se ştie că influenţele statului (privit din perspectiva unui factor al mediului extern) asupra întreprinderilor, poate să fie sub formă restrictivă, sau stimulativă, şi să încurajeze lumea afacerilor. Desigur că statul este direct implicat în gestionarea problemelor şi oprtunităţilor care se pot ivi pe diferite pieţe, prin intervenţii directe de reglare, stimulare şi direcţionare, prin legislaţie şi prin politici economice.

Şi în acest sens, statul consideră tehnologia informaţiei un sector strategic pentru dezvoltarea economiei româneşti. Crearea programelor software este un domeniu important al industriei IT în România. Guvernul este conştient de necesitatea dezvoltării acestui sector, de aceea a iniţiat o serie de acte legislative care au menirea de a impulsiona dezvoltarea acestui segment al tehnologiei informaţiei din România.

Nu s-ar putea spune că există o orientare prioritară a noului legislativ, dar se fac demersuri pentru a crea un cadru legal şi financiar propice producatorilor de software.

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a elaborat în trecut o serie de acte normative şi proiecte de guvern prin care impulsiona dezvoltarea / implementarea tehnologiei informaţiei. De asemenea am putea face referire şi la aquis-ul comunitar, iar la capitolul tehnologia informaţiei, România stă destul de bine.

În ianuarie 2001, România se afla în postura de a purta negocieri pe marginea Capitolului de telecomunicaţii sub auspiciile declaraţiei din Raportul Comisiei Europene pe anul 2000, respectiv „Nu s-au înregistrat progrese substanţiale în transpunerea acquis-ului în telecomunicaţii si tehnologia informatiei. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare.” Mai mult, Capitolul 19 era dat exemplu la toate întâlnirile oficiale drept capitolul prematur deschis şi fără şanse previzibile de finalizare. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a trebuit să depăşească astfel handicapul unor ani de inexistenţă a unui organism al administraţiei publice centrale capabil să realizeze şi să implementeze o politică coerentă de adaptare la noile condiţii tehnologice şi de armonizare cu legislaţia comunitară.

Prin adoptarea, în anii 2001 şi 2002, a pachetului de acte normative armonizate cu legislaţia comunitară în domeniu s-a realizat cea mai importantă etapă a planului de măsuri al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Actele normative au avut în vedere crearea unui cadru propice dezvoltării afacerilor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care poate constitui un motor pentru dezvoltarea naţională. România a fost prima ţară din Europa care a implementat la nivelul legislaţiei naţionale noile Directive adoptate la nivel comunitar în domeniul comunicaţiilor, realizând astfel şi pregătirea momentului deschiderii competiţiei depline pe piaţa telecomunicaţiilor, stabilit la 1 ianuarie 2003.

În data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, România a închis provizoriu Capitolul 19 de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, care se referă la telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Preşedinţia daneză a Uniunii Europene, în mandatul căreia s-a închis Capitolul de negociere, a ţinut să felicite România pentru progresul remarcabil făcut în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, apreciind că România a devenit un exemplu demn de urmat atât de statele membre ale Uniunii, cât şi de celelalte state candidate, pentru modul de transpunere a legislaţiei comunitare, spre beneficiul cetăţenilor săi.)

În domeniul legislativ, companiile care produc software mai au şi alte beneficii, în ceea ce priveste impozitarea salariaţilor incadrati pe anumite posturi.

Salarul acestora este impozitat cu o cotă mai mică, acest lucru fiind benefic pentru angajat, ducând la venituri mai mari, dar şi pentru companie, ducând la cheltuieli mult mai mici. Pe viitor, guvernul doreşte retragerea facilităţilor pe care le au angajaţii încadraţi pe posturi de programatori, prin mărirea cotei de impozitare.

Nr. Crt SPECIFICAŢIE GRILA DE EVALUARE

CRITICE

0.000 SLABE

0.250 MEDII

0.500 BUNE

0.750 FORTE

1.000

A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE

1 Reglementările guvernamentale 0.500

2 Stabilitatea legislativă 0.375

3 Legislaţia comercială 0.500

4 Reglementările antimonopol 0.375

5 Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială 0.600

6 Legislaţia muncii 0.500

7 Politica monetară şi valutară 0.500

8 Politica bugetară 0.400

9 Politica fiscală 0.400

10 Activitatea partidelor politice 0.375

11 Echilibrul puterilor în stat 0.375

12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600

13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375

B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva

1 Reglementările guvernamentale 0.500 0.500

2 Stabilitatea legislativă 0.375 0.625

3 Legislaţia comercială 0.500 0.500

4 Reglementările antimonopol 0.375 0.625

5 Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială 0.750 0.250

6 Legislaţia muncii 0.500 0.500

7 Politica monetară şi valutară 0.500 0.500

8 Politica bugetară 0.400 0.600

9 Politica fiscală 0.400 0.600

10 Activitatea partidelor politice 0.375 0.625

11 Echilibrul puterilor în stat 0.375 0.625

12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600 0.400

13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375 0.625

C CONCLUZII SPECIFICAŢIE A I O

1 Reglementările guvernamentale I

2 Stabilitatea legislativă A

3 Legislaţia comercială I

4 Reglementările antimonopol A

5 Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială O

6 Legislaţia muncii I

7 Politica monetară şi valutară I

8 Politica bugetară A

9 Politica fiscală A

10 Activitatea partidelor politice A

11 Echilibrul puterilor în stat A

12 Relaţia patronat-sindicate-guvern O

13 Legislaţia privind protecţia mediului A

D TOTAL 7 4 2

E STAREA MEDIULUI POLITICO LEGAL 0.463