Analiza si ingineria valorii

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Analiza si ingineria valorii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 72 de pagini .

Profesor: Asist. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Management

Cuprins

Curs 1. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INGINERIEI VALORII 3
1.1. APARIIA șI DEZVOLTAREA INGINERIEI VALORII 3
1.2. OBIECTIVELE METODEI 4
Curs 2. PRINCIPIILE DE BAZA ALE INGINERIEI VALORII 6
1.3. PRINCIPIILE DE BAZA ALE INGINERIEI VALORII 6
Curs 3. NOșIUNILE DE BAZ CU CARE OPEREAZ INGINERIA VALORII 9
Curs 4. METODOLOGIA DE APLICARE A INGINERIEI VALORII LA
PRODUSE
13
2.1. METODOLOGIA DESFțșURțRII STUDIILOR DE INGINERIA VALORII 13
2.2. MSURI PREGTITOARE - ETAPA I 14
Curs 5. ANALIZA NEVOII SOCIALE - ETAPA II 17
2.3. ANALIZA NEVOII SOCIALE - ETAPA II 17
Curs 6. ANALIZA țI EVALUAREA SITUAșIEI EXISTENTE - ETAPA III 21
3.1. DIMENSIONAREA TEHNICț A FUNCIILOR 21
3.2. DIMENSIONAREA ECONOMICț A FUNCIILOR 22
3.3. ANALIZA SISTEMICț A FUNCIILOR - FAZA 10 23
3.4. STABILIREA DIRECIILOR DE CERCETARE - FAZA 11 23
3.5. CONCLUZII LA ETAPA ANALIZA șI EVALUAREA SITUAIEI EXISTENTE 23
Curs 7. CONCEPERA SAU RECONCEPEREA PRODUSULUI - ETAPA IV 24
4.1. ELABORAREA PROPUNERILOR DE PROIECTARE A PRODUSULUI - FAZA 12 24
4.2. SELECIONAREA PROPUNERILOR CARE PREZINTț INTERES - FAZA 13 24
4.3. DEZVOLTAREA șI CONCRETIZAREA PROPUNERILOR LA NIVEL DE SOLUIE
- FAZA 14
25
4.4. EVALUAREA SOLUIILOR - FAZA 15 25
Curs 8. APROBAREA SOLUșIEI OPTIME - ETAPA V 27
5.1. PREZENTAREA PROPUNERII - FAZA 16 27
5.2. SUSTINEREA șI APROBAREA STUDIULUI - FAZA 17 27
5.3. CONCLUZII LA ETAPA DE APROBARE A SOLUIEI OPTIME - FAZA 18 27
6.1. STABILIRE PROGRAMULUI DE REALIZARE - FAZA 19 27
6.2. REALIZAREA SOLUIEI APROBATE - FAZA 20 28
6.3. EVALUAREA REZULTATELOR DUPț APLICARE - FAZA 21 28
6.4. CONCLUZII LA ETAPA REALIZAREA șI CONTROLUL SOLUIEI APROBATE 29
Curs 9. EXEMPLE DE STUDII CE AU LA BAZ ANALIZA țI INGINERIA
VALORII
30
Curs 10. ANALIZA SI INGINERIA VALORII SI EXPLOATAREA
INSTALAșIILOR
33
Curs 11. APLICAșII PRACTICE UTILIZÂND METODA DE ANALIZ țI
INGINERIA VALORII
41
Bibliografie 72

Extras din document

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INGINERIEI VALORII [1], [2]

1.1. Apariia ți dezvoltarea ingineriei valorii

Metoda a fost elaboratț spre sfâritul celui de-al doilea rțzboi mondial ca urmare a crizei

de materii prime strategice provocatț de cererea mare pentru producția de armament. Situația

creatț a fțcut necesarț folosirea unor înlocuitori la aceste materiale, ceea ce a impus i

reproiectarea produselor fabricate în noile condiții.

Dupț terminarea rțzboiului, când dificultțțile de aprovizionare cu materialele deficitare

au fost înlțturate, s-a constatat faptul cț, la unele produse, revenirea la proiectele originale, care

prevedeau folosirea acestor materiale, nu se mai justifica deoarece noile produse funcționau la

fel de bine i, în plus, erau mai ieftine. Pornind de la aceastț constatare, cercetțtorii i-au propus

sț elaboreze un sistem prin care sț studieze posibilitatea schimbțrii soluțiilor constructive i la

alte produse, pentru realizarea acestora cu costuri mai mici, menținând în acelai timp sau chiar

îmbunțtțțind funcționalitatea lor. Sarcina a fost atribuitț lui Lawrence D.Miles, eful serviciului

aprovizionare din cadrul unei secții a G.E.C. (General Electic Company)

Spirit inventiv, L. D.Miles a dezvoltat creator aceastț problemț, ocupându-se de toate

aspectele care puteau conduce la diminuarea costurilor de producție. El i-a orientat cercetțrile

asupra funcționalitțții produsului i mai puțin asupra produsului în sine. În calitatea sa de ef al

serviciului de aprovizionare, Miles a început sț-i punț tot mai des întrebarea: „Ce funcii

trebuie sș cumpșr?” i nu „Ce materiale trebuie sș cumpșr?”. Drept urmare, a inceput sț facț

specificațiile materialelor necesare în termeni de funcții i criterii (de exemplu: produsul necesar

trebuie sț translateze o forțț de rotație într-una lateralț. Trebuie sț reziste la aceste tensiuni, sț se

potriveascț în zona permisț i sț se conecteze cu aceste piese).

Cu alte cuvinte el i-a schimbat concepția nemai cumpțrând un produs pentru calitțțile

sale, ci cumpșrând calitșile produslului.

Din acest moment nu i-a mai exprimat nevoia în termeni de produs, ci în termeni de

funcții înlocuind schema veche:

cu o schema nouț: Nevoie ® Funcii utile ® Produs

Miles a stabilit astfel o metodș de analizș funcionalș ți sistemicș a produselor în

vederea reducerii costurilor de fabricație prin eliminarea costurilor care nu contribuiau la

funcționarea produselor. Miles a denumit acest metodț „Analiza valorii”.

Aplicatț chiar în cadrul G.E.C, metoda a condus într-un timp scurt la economii

spectaculoase, ceea ce a fțcut ca, începând din 1954, sț fie generalizatț în industria de armament

americanț. În anii `60 Robert Mc Namera, ministrul apțrțrii din acei ani a hotțrât ca în toate

contractele pentru achiziționarea de furnituri militare sț fie introdusț o clauzț care sț-i oblige pe

fabricanți sț aplice I.V în vederea reducerii cheltuielilor de apțrare.

Procesul a fost îmbunțtțțit continuu de Miles i în anii ’50 este preluat de multe companii

din SUA. Câteva organizații au fost create pentru a oferi consultanțț celor care doreau sț aplice

IV i sț elaboreze standarde pentru aplicare.

Printre cele mai cunoscute organizații sunt SAVE International si Fundatia Miles.

4

În unele țțri europene (Anglia) metoda a fost adoptatț sub denumirea de Ingineria valorii

(value engineering), în altele denumirea datț de Miles - Analiza valorii (AV) care este folosit

numai când se aplic la reproiectarea produselor (value analysis), iar când se folosește la

proiectarea unor produse noi metoda poartț denumirea de Ingineria valorii.

În acest curs s-a adoptat denumirea de Ingineria valorii (I.V) întrucât s-a considerat cț

sub impactul procesului de restructurare a economiei i de adaptare a structurii sortimentale de

produse la cerințele pieței, metoda va fi folositț cu precțdere la proiectare noilor bunuri i

servicii ce se vor impune pe piața internț i externț în condițiile aderțrii țțrii noastre la Uniunea

Europeanț.

1.2.Obiectivele metodei

Pornind de la necesitțțile sociale i pe baza aplicțrii legii economiei de timp, precum i a

celor mai noi realizțri din tiințț i tehnicț I.V urmșrețte stabilirea unui raport optim între

valoarea de întrebuinare a bunului analizat (Vî) ți costurile de producie directe ți indirecte

pe care le genereazș (Ct).

Acesta este obiectivul fundamental al metodei i poate fi exprimat printr-o relație

matematicț, astfel:

max

Ct

Vî = (1)

inând sema de principiul abordțrii sistemice, promovat de I.V, obiectivul exprimat de

relația (1) se considerț realizat numai atunci când este rezultatul optimizțrii tuturor rapoartelor din

relația (2):

max, ( 1,2,..., )

1

1 i n

C

F

n

i

i

n

i

i

= =





=

= (2)

în care:

F - funcția produsului;

C - costul corespunzțtor funcției i;

i - numțrul de ordine al funcțiilor produsului.

Un alt obiectiv al I.V este generalizarea soluiilor tehnologice, constructive,

organizatorice demonstrate ca fiind optime din punct de vedere economic la toate produsele,

serviciile etc. similare realizate în filialele organizației pentru care s-a elaborat studiul, ori de alți

producțtori dacț beneficiarul studiului acceptț sț le vândț rezultatele.

Printre obiectivele urmțrite de I.V este i crețterea valorii de întrebuinare a produselor,

aceasta chiar i în condițiile în care costurile nu se reduc sau chiar cresc, dar într-o anumitț

limitț.

În afara efectelor economice directe corespunzțtor obiectivelor urmțrite, studiul de I.V

genereazț o serie de efecte economice indirecte, derivate. Astfel, prin aplicarea I.V la

reproiectarea produselor organizației pot fi evidențiate unele carențe majore în sistemul de

organizare, care genereazț pierderi în diferite faze ale proceselor de fabricație, aprovizionare,

desfacere etc. De asemenea, prin rezultatele lor studiile de I.V creeazț o stare de emulație a

salariaților pentru creativitate, o atitudine nouț cu privire la rolul factorului economic în

conceperea i realizarea bunurilor materiale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza si ingineria valorii.pdf

Bibliografie

[1].Miles L.D. Techniques of value analysis and engineering, Mc Graw- Hill Book
Company, New York 1961
[2].L. W. Crum, Ingineria valorii, Ed. Tehnica, 1976
[3].Orțnescu P., Analiza Valorii, Academia „șt. Gheorghiu”, Bucureti, 1979
[14.STAS11272/2 -79, Analiza valorii Aplicarea metodei la produse, 1979
[5].Petrescu Paul, Gherasim Teodor, Elemente de Analiza Valorii, Editura Academiei
RSR, Bucureti, 1981
[6].Prabhu V., Value Analysis, Pregamon Press, Headington Hill Hall, Oxford, 1986
[7].Niculae Mihai, Contribuții la dezvoltarea metodologiei analizei valorii, vol. SIM-91,
Timioara ,1991
[8].Niculae Mihai, Analiza și Ingineria Valorii, Editura Tehnicț, Chiințu 1995
[9]. Lazarescu C.D., Niculae Mihai - „Corpuri de incalzire“, Editura „Gh. Asachi“ Iasi,
1999
[10]. Niculae Mihai, Turcu Ovidiu, Lazarescu C.D. - „Metode de cercetare si evaluare a
produselor industriale“, Editura „Gh. Asachi“ Iasi, 2000
[11]. Niculae Mihai, Lazarescu C.D.- „Efficient algorithm for evaluating new products &
technologies“, 15th Brazilian Congress of Mechanical Engineering, Sao Paulo, Brazilia,
1999
[12]. S. Prutianu, B.Anastasiei, T. Jidie - Cercetarea de marketing - Ed. Polirom, 2003