Auditul Calității

În contextul preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme ale calităţii, potrivit

standardelor din familia ISO 9000, auditul este considerat un instrument esenţial pentru realizarea

obiectivelor organizaţiei, în acest domeniu.

Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare pentru

eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii organizaţiei, a

proceselor sale, a produselor şi serviciilor pe care le oferă.

Pe de altă parte, certificarea sistemelor calităţii, a cărei importanţă a crescut în ultimii ani,

presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, în raport cu standardele internaţionale şi

europene, aplicabile în domeniu.

4.1 Cadrul conceptual al auditului calităţii

Termenul de audit provine de la verbul „audio”, care în limba latină înseamnă „a asculta”.

În evul mediu acest termen era utilizat în sensul de a asculta părţile implicate într-un proces.

Ulterior a căpătat o largă extindere, în ţările anglo-saxone şi în Franţa, în domeniul reviziilor

contabile, inclusiv al Curţii de Conturi. Astfel, în dicţionarul anglo-francez Hachett, din anul 1934,

auditul este definit ca reprezentând „verificarea conturilor de către experţi”.

Potrivit Webster’s Encyclopedic, prin audit se înţelege „examinarea oficială sau verificarea

conturilor şi înregistrărilor, în special a conturilor financiare”. Aceeaşi semnificaţie este dată

termenului de audit în dicţionarele apărute în ţara noastră: „audit: verificare,revizie a conturilor,

bilanţ, a verifica conturi”; „audit: revizie (contabilă)”.

Un sens larg dau acestui termen enciclopediile britanice, potrivit cărora prin audit se

înţelege „o examinare” a unei situaţii, într-un anumit sector.

În domeniul managementului calităţii , termenul de audit este utilizat in sensul de examinare

a calităţii în ansamblu.

Standardul ISO 9000:2006 defineşte auditul calităţii ca reprezentând „o examinare

sistematica şi independenta, efectuată pentru a determina dacă activităţile şi rezultatele lor,

referitoare la calitate, corespund dispoziţiilor prestabilite, dacă aceste dispoziţii sunt efectiv

implementare şi corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor”.

Auditurile calităţii reprezintă, prin urmare, examinări „sistematice” ale activităţilor şi

rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate şi programate în funcţie de natura şi

importanţa activităţilor respective. Ele sunt, pe de altă parte, examinări „independente”, în sensul că

trebuie conduse de persoane care nu au responsabilităţi directe în domeniile audiate.

Prin auditurile calităţii se evaluează:

• sistemul calităţii organizaţiei în ansamblu sau elemente ale acestuia;

• procesele organizaţiei;

• rezultatele proceselor (produse, servicii).

Această evaluare se realizează in raport cu „dispoziţiile prestabilite” (standardele aplicabile,

manualul calităţii, proceduri, instrucţiuni, specificaţii tehnice), pentru a stabili în ce măsură ele sunt

respectate.

Auditul calităţii nu se rezumă însă numai la stabilirea acestei corespondenţe, ci urmăreşte

evaluarea eficacităţii dispoziţiilor în realizarea obiectivelor propuse în domeniul calităţii.

Pe baza rezultatelor auditului calităţii, vor fi definite acţiunile corective necesare. Aceste

acţiuni au în vedere identificarea şi eliminarea cauzelor neconformităţilor constatate, în scopul

prevenirii repetării lor. Acţiunile corective pot implica modificări în proceduri şi în sistemul

calităţii, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea calităţii în fiecare dintre etapele traiectoriei

produsului.

Nu trebuie confundat auditul cu activităţile de supraveghere a calităţii, sau cu cele de

inspecţie, care au ca scop ţinerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit

produs.

Eficacitatea auditurilor calităţii depinde foarte mult de competenţa şi experienţa auditorilor.

Prin auditor (în domeniul calităţii) se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a

efectua audituri ale calităţii. El trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.

4.2 Obiectivele generale şi importanţa auditului calităţii

Auditul calităţii poate fi efectuat în următoarele scopuri principale:

• evaluarea conformităţii proceselor şi rezultatelor acestor procese (produse,servicii) cu un

anumit standard sau cu un alt document normative;

• evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului calităţii sau a sistemului în ansamblu

cu cerinţele specificate;

• identificarea punctelor critice, surse ale deficienţelor, în desfăşurarea activităţilor din

organizaţie;

• iniţierea măsurilor corective şi de îmbunătăţire necesare, privind procesele şi rezultatele

acestor procese (produse, servicii);

• urmărirea aplicării măsurilor corective şi de îmbunătăţire stabilite.