Bazele Managementului Curs 2

DEFINITII; ELEMENTE; CLASIFICARE

Act esential al activitatii manageriale, decizia constituie produsul cel mai reprezentativ si totodata, instrumentul cel mai eficace al acesteia. Luarea deciziilor este o parte a muncii tuturor managerilor. Managerii din organizatie, de la toate nivelurile, iau constant decizii. Decizia constituie punctul central al activitatii de management, deoarece ea se regaseste în toate functiile procesului de management. Decizia poate fi definita ca fiind cursul de actiune sau modalitatea, aleasa pentru realizarea unuia sau mai multor obiective, dintr-o multime de variante, tinând cont de anumite criterii. , Decizia este rezultatul unui proces secvential de informare, analiza si deliberare, denumit proces decizional.

Elementele si clasificarea procesului decizional:

- Decidentul, persoana sau grupul care urmeaza sa adopte o decizie; în functie de acest element exista: (1) procese de decizie individuale si (2) procese de decizie de grup;

- Variantele (alternativele), notate Vi , unde i = 1,2,…m, reprezinta totalitatea solutiilor posibile, dintre care, pe baza de analiza si evaluare, decidentul trebuie sa aleaga; în functie de acest element exista: (1) procese de decizie cu numar finit de variante si (2) procese de decizie cu numar infinit de variante;

- Criteriile, notate Cj , unde j = 1,2,…n, sunt reprezentate de punctele de vedere pe care le considera decidentul pentru a evalua multimea variantelor; în functie de acest element exista: (1) procese de decizie unicriteriale si (2) procese de decizie multicriteriale;

- Consecintele, notate xijk, reprezinta totalitatea rezultatelor corespunzatoare fiecarui criteriu în fiecare din variantele existente, adica elementele de ordin cantitativ (valori, marimi si date reprezentate de cifre) sau/si de ordin calitativ (reprezentate de calificative), care, ulterior vor fi transformate în marimi cantitative prin aplicarea de algoritmi de transformare);

- Starile naturii, notate Nk , unde k = 1,2,…p, reprezinta complexul de conditii externe, independente de vointa si controlul decidentului, care pot genera valori diferite ale consecintelor, pentru fiecare criteriu în fiecare din variantele existente; starile naturii pot fi starea economiei (inflatia), conditiile atmosferice (ploaie), situatie politica (alegerea unui anumit partid de guvernamânt), sau alte situatii pe care decidentul nu le poate controla; starile naturii sunt rezultatul hazardului sau al multor forte care actioneza în directii diferite; în functie de acest element exista:

(1) procese decizionale în conditii de certitudine; în aceste conditii sunt disponibile informatii complete, adica exista o singura stare a naturii cu probabilitate (pk) certa, (p1 = 1); astfel, decidentul stie precis care va fi rezultatul fiecarei variante (alternative); de exemplu, alternativa de a investi într-un depozit bancar la termen este una despre care se poate spune ca informatia disponibila referitoare la viitoare rentabilitate a investitiei este completa.

(2) procese de decizie în conditii de risc; cunoscute ca situatii decizionale probabiliste sau stochastice, sunt acelea în care pot exista doua sau mai multe rezultate pentru o singura alternativa, dar a caror sansa de aparitie este cunoscuta; motivul pentru care ar putea fi mai multe rezultate pentru aceasi alternativa este existenta mai multor stari ale naturii care nu sunt controlabile de decident si a caror probabilitati de aparitie sunt cunoscute, (Spk = 1); un exemplu clasic al unei astfel de situatii este ruleta; tabla ruletei este divizata în 37 de casute egale: 18 negre, 18 rosii si 1 marcata cu zero; jucatorul cunoaste probabilitatea fiecarei stari a naturii reprezentata de fiecare casuta a ruletei: 18/37 pentru negru, 18/37 pentru rosu si 1/37 pentru zero; si

(3) procese de decizie în conditii de incertitudine; în aceste conditii decidentul se confrunta cu doua sau mai multe rezultate pentru aceasi varianta dar sansele lor de aparitie sunt necunoscute; adica mai multe stari ale naturii a caror probabilitate de aparitie este necunoscuta, (Spk = 1); de exemplu este imposibil sa se evalueze sansele de succes ale lansarii pe piata a unei noi marci de produs.