Cuprins
- Introducere 3
- I. Obiectivele Metodologiei 5
- II. Intervalul de timp pentru elaborarea de planuri strategice 5
- III. Procedura de aprobare a planurilor strategice ale instituţiilor 6
- IV. Structură recomandabilă pentru gestionarea procesului 8
- 1. Crearea grupului de management pentru PSI 8
- 2. Asistenţă administrativă pentru grupul de management 9
- 3. Planul de acţiune 10
- 4. Subgrupurile sectoriale 11
- 5. Consultări 11
- 6. Implementarea PSI 12
- 7. Soluţionarea problemelor 12
- V. Descrierea componentelor obligatorii ale PSI 13
- 1. Mandat 14
- 2. Viziune 15
- 3. Valori comune 15
- 4. Analiza mediului intern al instituţiei 17
- 5. Analiza mediului extern al instituţiei 19
- 6. Priorităţi pe termen mediu 21
- 7. Direcţii de activitate 22
- VI. Etapele recomandabile în elaborarea PSI 30
- 8. Monitorizarea, evaluarea şi raportarea 31
- VII. Paşii următori 33
Extras din curs
Introducere
Această metodologie a fost elaborată de Unitatea de Politici Publice (UPP) din cadrul
Secretariatului General al Guvernului (SGG) cu sprijinul partenerului din cadrul
proiectului de Twinning, Cancelaria de Stat a Republicii Letonia, proiect intitulat
"Consolidarea capacităţii instituţionale a Guvernului României de gestionare a
politicilor publice şi a procesului decizional”. Metodologia a fost realizată în
conformitate cu prevederile din cadrul „Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de
elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei
publice centrale”, strategie care a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului
nr.870/2006 şi în conformitate cu atribuţiile SGG de a oferi sprijin metodologic
ministerelor de linie, cu privire la planificarea politicilor publice.
În cadrul administraţiei publice, planificarea strategică se foloseşte pentru a reuni
într-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea politicilor publice,
elaborarea bugetului, stabilirea priorităţilor şi planificarea organizaţională.
Principalele caracteristici ale planurilor strategice ale instituţiilor (PSI) sunt: o viziune
pe termen mediu, analiza mediului intern şi extern, precum şi identificarea
principalilor factori implicaţi, analiza resurselor disponibile, stabilirea unor obiective
măsurabile şi relaţionarea acestora cu condiţiile de finanţare. În acelaşi timp,
planificarea strategică asigură o implementare sustenabilă şi coerentă a politicilor
stabilite de guvern.
Conform strategiei mai sus menţionate, sistemul de planificare strategică va fi
introdus în România în două etape, ţinând cont de absenţa unor soluţii cu privire la
Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) care este parte integrantă a acestui
sistem şi asigură legătura necesară între planificarea politicilor publice şi procesele
de elaborare a bugetului.
În cadrul primei etape de introducere a sistemului de planificare strategică, toate
ministerele de linie, SGG şi Cancelaria Primului Ministru (Cancelaria) vor trebui să
pregătească componenta de management a planurilor strategice, care constă în -
mandat, viziune, valori comune, analiza mediului intern şi extern, priorităţi pe
termen mediu şi direcţii de activitate. Această etapă va fi una foarte utilă care va
4
permite ministerelor să analizeze domeniile lor de competenţă şi care va înlesni
elaborarea programelor bugetare. Acest lucru poate fi considerat o evaluare pas cu
pas a actualei situaţii, ceea ce va crea legătura necesară între procesele de elaborare
a politicilor publice şi cele de pregătire a bugetelor din cadrul celei de-a doua Etape
de introducere a acestui sistem.
Cea de-a doua etapă a procesului de introducere a sistemului de planificare
strategică se va ocupa de componenta de programare bugetară şi va asigura
legătura necesară dintre procesele de planificare a politicilor publice şi cele care ţin
de pregătirea bugetului. În cadrul cele de-a doua etape, instituţiile vor redacta
descrieri detaliate pentru fiecare program bugetar care este folosit la planificarea şi
implementarea politicilor care ţin de aria lor de competenţă. Descrierea fiecărui
program bugetar ar consta în – descrierea situaţiei actuale, a scopurilor, a
rezultatelor şi efectelor planificate precum şi a indicatorilor de performanţă, a
mecanismelor de implementare, a noilor iniţiative de finanţare precum şi finanţarea
întregului program. Această a doua etapă a procesului de implementare a planurilor
strategice la nivelul instituţiilor va reprezenta o continuare a iniţiativei actuale de
programare bugetară demarată de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP), precum
şi a celorlalte evoluţii din domeniul planificării politicilor publice din România.
Elaborarea de planuri strategice ar trebui să fie corelată cu introducerea sistemului
de management al calităţii la nivelul ministerelor. Acest sistem de management al
calităţii presupune introducerea anumitor proceduri care vizează creşterea calităţii
generale a serviciilor de la nivelul ministerelor. În acelaşi timp, prin planurile
strategice sunt stabilite o serie de obiective şi ţinte care pot fi cel mai bine atinse
dacă se folosesc proceduri interne armonizate pentru toate sarcinile aferente ariei de
răspundere a ministerului. Astfel, prin combinarea celor două procese s-ar asigura nu
doar o armonizare a diferitelor activităţi care se derulează la nivelul unui minister, ci
şi o creştere a efectelor şi rezultatelor muncii derulate.
Hotărârea Guvernului nr.870/2006 pentru adoptarea Strategiei pentru îmbunătăţirea
sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice, la nivelul
administraţiei publice centrale, stipulează la articolul 4 crearea unui grup de lucru
comun care să reunească reprezentanţi ai SGG, ai Ministerului Finanţelor Publice
Conținut arhivă zip
- Componenta de Management.pdf