Control de Gestiune și Audit Intern

Bazele conceptuale ale controlului intern

Conceptul de control

Controlul, în accepţiunea lui, e o analiză permanentă şi periodică a unei activităţi şi a unei situaţii pentru a stabili mersul acestora şi pentru a se putea îmbunătăţi.

Controlul, indiferent că vorbim despre cel extern sau cel intern, are rolul de a determina o societate comercială să fie competitivă pe piaţă.

Conceptul de control e un atribut al managementului şi practic e o activitate al căror rezultate servesc atât conducerii societăţii comerciale, cât şi terţelor persoane (clienţi, furnizori, salariaţi, organe de stat).

Controlul a evoluat şi evoluează în continuare datorită dezvoltării mediului de afaceri.

Dacă avem în vedere doar controlul intern, atunci includem următoarele activităţi:

- contabilitatea;

- partea managerială şi de marketing;

- partea jurdică (litigii).

Controlul intern. Etape esenţiale în gestionarea

unei societăţi comerciale

Acest control e realizat de către o comisie internă a unei societăţi comerciale, în general de comisia de cenzori şi de o comisie numită la un moment dat de conducerea societăţii .

În prezent, controlul intern răspunde de organizarea managerială a unei societăţi, dar înainte de toate are un rol preventiv.

Controlul a avut o conotaţie diferită datorită situaţiilor de natură social economico politică prin care a trecut ţara noastră.

În perioada de economie planificată statul impunea orice, prin urmare şi sistemul de control, chiar şi acela din interiorul economiei şi totodată mai organiza controlul extern.

În perioada 1990 – 1999, controlul intern a suferit o reorganizare, iar comisiile de control intern organiza aceste controale pentru a putea preveni riscurile cu care se confrunta societatea comercială nou apărută în piaţă şi pentru a le iniţia jocurile de economie de piaţă.

Începând cu 1999 sistemul de control intern, în România, e introdus prin lege şi totodată şi auditul intern.

Controlul intern se face într-o manieră cerută de standardele europene, adică se iau în vedere generale şi specifice pe care trebuie să le aibă comisia de control şi audit intern.

Practica internaţională propune separarea claselor de control intern şi de audit intern.

Managementul unei societăţi stabileşte pe fiecare grupă de activitate ce le are o societate comercială în funcţie de obiectul de activitate al acesteia.

Controlul stabilit de către managementul unei societăţi se regăseşte sub următoarele forme:

- autocontrolul;

- controlul mutual – care se referă la controlul strict pe o perioadă mai lungă de timp;

- controlul ierarhic – care e exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate;

- controlul partenerial – care se realizează prin delegarea de competenţă.

Alături de aceste forme de control managerul poate stabili şi alte forme de control care :

- controlul de calitate în anumite puncte cheie ale operaţiunii respective;

- controlul financiar preventiv;

- controlul de gestiune şi patrimonial;

- controlul financiar contabil;

- controlul administrativ;

- anumite inspecţii.

Distinct de activitatea de control e auditul intern care are rolul de a evalua şi de a asigura o fundamentare obiectivă a managementului asupra gradului de funcţionare a societăţii în general, dar şi departamentul social.

Sistemul de control intern, dar şi audit intern din cadrul unei organizaţii se prezintă astfel:

- controlul intern:

- autocontrol al tuturor activităţilor;

- controlul mutual (tacit) în anumite puncte;

- controlul ierarhic;

- controlul de calitate;

- controlul financiar preventiv;

- controlul de gestiune şi patrimonial;

- controlul administrativ;

- controlul financiar contabil;

- inspecţii periodice;

- alte tipuri de control;

- auditul intern:

- consiliere managerială;

- evaluare a controlului intern.