Cultura Organizationala

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Cultura Organizationala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor: Aurel Burciu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Management

Cuprins

CAPITOLUL 4
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
4.1 Conceptul de cultură
4.2. Componentele culturii organizaţionale
4.3. Orientarea culturii către performanţă
4.4. Inovaţia la Peter Drucker
4.5. Învăţarea la Edward de Bono

Extras din document

CAPITOLUL 4

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

4.1 Conceptul de cultură

În mod obişnuit, definim cultura ca fiind „ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizaţii”, deşi diferenţierea între cultură şi civilizaţie rămâne oarecum confuză. În limbaj uzual, punem semnul egalităţii între noţiunile de cultură şi civilizaţie, respectiv se acceptă ca regulă că o civilizaţie este o entitate culturală, mai puţin Germania, unde se face distincţie între:

- civilizaţie, care implică tehnologie, mecanică, factori materiali etc.;

- cultură, care implică valori, idealuri, calităţi intelectuale, artistice şi morale ale societăţii.

În literatura mondială de management s-au formulat diverse definiţii pentru noţiunea de cultură , abordarea făcându-se din unghiuri diferite funcţie de interesul manifestat de analişti, între care amintim:

- Geert Hofstede consideră cultura drept “o programare mentală colectivă care ne face să acceptăm ceva împreună, ca membri ai grupului/naţiunii din care facem parte” ; evident autorul se referă la un grup social mare, apropiat de naţiune/stat;

- Edgar Schein defineşte cultura ca fiind “modalitatea prin care un grup de oameni rezolvă problemele (P) cu care se confruntă permanent”, înţelegând că este vorba despre relaţiile interumane din activitatea zilnică a unei organizaţii.

În ultimele decenii, termenul cultură a fost utilizat de unii cercetători/manageri pentru a desemna climatul/practicile pe care organizaţiile le dezvoltă în munca zilnică cu „ceilalţi” sau în expunerea valorilor/credo-ului companiei respective; în acest context managerii discută despre the right kind of culture (tipul potrivit de cultură), despre culture of quality (o cultură a calităţii) sau culture of customer service (o cultură orientată către client), înţelegând că noţiunea de cultură are legătură cu anumite valori pe care managerii încearcă să le inducă în organizaţiile lor. Aşadar, percepem că putem aborda termenul de cultură din trei unghiuri diferite, respectiv din perspectivă macro, din perspectiva unor instituţii şi din perspectiva individului.

Din perspectivă macro, conform cu Samuel Huntington, popoarele se definesc pe ele însele în termeni de vechime, religie, limbă, istorie, valori, obiceiuri şi instituţii; asociat popoarelor avem cel mai frecvent grupurile etnice, comunităţile religioase şi naţiunile; reflectarea cea mai amplă o regăsim însă sub noţiunea de CIVILIZAŢII. Elementele culturale cheie ce definesc o civilizaţie au fost istoria, vechimea, religia, limba, tradiţiile, valorile şi obiceiurile, relaţiile de sânge, relaţiile politice, comerciale şi de altă natură etc. “Istoria umană este istoria civilizaţiilor”, dar în perioada contemporană statul pierde din puterea / atribuţiile clasice, deşi statele rămân actori principali în afacerile internaţionale. Putem concluziona spunând că acele elemente culturale esenţiale/cheie ce definesc o civilizaţie se reflectă direct în modul cum înţeleg şi acţionează indivizii în cadrul organizaţional: adică, ei au un anumit comportament în managementul şi munca zilnică din organizaţiile de afaceri unde lucrează; aşadar, sesizăm o conexiune puternică între realităţile culturale la nivel macro şi ceea ce se întâmplă zilnic în viaţa organizaţiilor, aspect sugerat grafic astfel:

Conform cu F. Trompenaars, director al centrului olandez de studii internaţionale în afaceri, diferenţele culturale derivă sau sunt generate de trei aspecte:

- relaţiile interumane;

- atitudinea faţă de timp;

- atitudinea faţă de natură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Organizationala.doc

Alte informatii

a fost prezentat in cadrul cursului la specializarea finante si banci , anul 1 la Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava