Implementarea și Controlul Planului Strategic

Capitolul 6. Implementarea şi controlul planului strategic

Pentru ca organizaţia să poată acţiona conform strategiilor gândite în scopul realizării obiectivelor strategice o serie întreagă de condiţii trebuie asigurate. Pregătirea acestor condiţii înseamnă acţiuni în direcţii diferite, de multe ori, acţiuni referitoare la schimbări în cadrul organizaţiei. Pentru a identifica schimbările necesare în cadrul organizaţiei pentru a se crea un cadru adecvat implementării planului strategic este necesar să se răspundă următoarelor întrebări, prin care se verifică anumite condiţii şi care sunt în strânsă legătură cu funcţiile managementului:

1. Strategiile sunt comunicate adecvat?

Comunicarea strategiilor în întreaga organizaţie are o importanţă deosebită deoarece în felul acesta:

a) fiecare componentă/compartiment al organizaţiei va şti exact ce are de făcut,

b) dacă se cunosc strategiile, toţi managerii până la nivelul celor de la baza piramidei vor avea o orientare clară în adoptarea deciziilor,

c) comunicarea este foarte importantă pentru întreg personalul organizaţiei care trebuie să stimulat să se angajeze la acţiune, dar cum trebuie comunicată strategia?

Strategia poate fi comunicată integral, în cele mai mici amănunte într-o transparenţă deplină sau într-o variantă total opusă, fracţionar, şi nu întotdeauna explicit.

Opţiunea între cele două variante de comunicare poate fi exprimată dacă se iau în considerare implicaţiile comunicării integrale şi transparente.

Calea cea dreaptă este doar una – comunicare integrală şi explicită – transparentă.

Implicaţiile comunicării integrale şi transparente:

- implicaţia politică – este foarte dificil ca întotdeauna într-o organizaţie să se creeze consensul tuturor managerilor, în special, dar şi al întregului personal executiv, în raport cu strategiile adoptate. În cazul în care nu există acest consens şi îndeosebi pentru organizaţiile în care există mai multe fracţiuni/grupări create în jurul unor persoane influente în organizaţie, comunicarea integrală a strategiilor nu este potrivită pentru că ar putea să amplifice tensiunile între aceste fracţiuni, de aceea în astfel de situaţii se preferă o comunicare „pas cu pas”.

- o a doua implicaţie este provocată de aşteptările sau temerile pe care le va trezi strategia adoptată. Pentru anumite grupuri de interese în raport cu rezultatele organizaţiei, comunicarea unei strategii trezeşte aşteptări. În asemenea situaţii pentru anumite grupări (acţionari, potenţiali investitori) se preferă o comunicare retroactivă (întâi fac şi apoi anunţ). Ar fi posibilă o comunicare integrală şi transparentă doar în condiţiile în care s-ar cerceta şi s-ar cunoaşte temerile sau aşteptările pe care le-ar trezi o strategie. Numai că aceste cercetări sunt costisitoare şi dificile, şi atunci este de preferat o comunicare mai puţin clară şi mai puţin transparentă.

- o a treia implicaţie creată de modul de comunicare a strategiei este aşa numitul efect motivaţional – constă în aceea că o comunicare integrală a strategiei poate fi mobilizatoare pentru unii angajaţi, dar şi demobilizatoare pentru alţii. În situaţiile în care efectul de demobilizare ar putea să apară la manageri, este preferabilă o comunicare fracţionată a strategiei.

2. Au fost rezolvate conflictele dintre ariile funcţionale?

Conflictele dintre diferitele arii funcţionale pot să existe dacă obiectivele la nivelul lor sunt în conflict.

Obiectivele strategice (la nivelul întregii organizaţii) pot fi realizate dacă se dezvoltă strategii organizaţionale şi strategii competiţionale; obiectivele specifice (la nivelul ariilor funcţionale) pot fi realizate dacă se dezvoltă strategii funcţionale ş.a.m.d.