Management Comparat

Pe baza analizei datelor obtinute prin intermediul a 116.000 de chestionare, reunite într-o banca de date, Geert Hofstede a conturat cele patru concepte perechi de caracterizare a managementului într-o viziune transnationala:

- individualism - colectivism;

- distanta mare, respectiv mica, ierarhica;

- control intens, respectiv redus, al incertitudinii;

- masculinitate-feminitate*.

Intensitatea manifestarii fiecaruia dintre aceste concepte sau dimensiuni a fost evaluata pe o scara valorica de circa 100 de puncte. Fiecare tara evaluata, în functie de informatiile obtinute prin intermediul chestionarelor, a fost încadrata pe aceasta scara valorica.

În tabelul nr. 1 se înscriu tarile analizate si prescurtarile folosite pentru a le reprezenta în graficele utilizate pentru a ilustra pozitia fiecareia.

Reprezentarea grafica a încadrarii tipologice a acestor tari s-a realizat concomitent, în functie de doua dimensiuni. Din multimea combinatiilor si reprezentarilor grafice realizate de Hofstede ne vom referi în mod special asupra a doua, care ni se par ca ofera o imagine suficient de cuprinzatoare atât asupra plajei largi în cadrul careia se înscriu tarile considerate din punct de vedere al intensitatii manifestarii celor patru dimensiuni, cât si al gruparii lor în functie de valorile acestora.

Din punct de vedere al acestei dimensiuni, care se refera la intensitatea relatiilor dintre indivizii unei colectivitati, se constata o variatie extrem de puternica. Dupa cum rezulta din figura nr.1, tarile cu cel mai pronuntat individualism fac parte din categoria tarilor dezvoltate. Grupul I din acest grafic cuprinde Statele Unite ale Americii - cu valoare maxima a individualismului 90 - Australia, Marea Britanie, Olanda, Noua Zeelanda si Canada. Un individualism peste medie se manifesta în grupul II, al tarilor scandinave, la care se adauga Germania, Irlanda, Islanda si Austria, si în grupul III al principalelor tari latine din Europa - Italia, Spania, Franta, Belgia - completat cu Republica Sud-Africana. De retinut ca diferentierea tarilor de mai sus în grupul II, respectiv III, s-a efectuat în functie nu de intensitatea individualismului, ci de marimea distantei ierarhice. Caracteristic acestor tari este faptul ca indivizii se bucura de o mare libertate individuala, fiecare concentrându-se asupra propriilor interese si, eventual, ale familiei sale. Aceasta implica acordarea unei atentii majore motivarii individuale a fiecaruia, realizarii unor sisteme de comunicatii cu un pronuntat caracter formalizat, care sa garanteze transmiterea completa si rapida a informatiilor.

În fruntea listei factorilor motivationali se afla necesitatea pentru fiecare de a-si îndeplini obligatiile pe care si le-a asumat, autoactualizarea cunostintelor respective pentru propria persoana si prestigiul personal.

De retinut, ca gradul de individualism este puternic corelat cu nivelul de bogatie a tarilor. Cu cât este mai bogata, cu atât individualismul este mai puternic .

Celelalte tari se împart în doua grupuri în care gradul de individualism este scazut, predominând în cadrul lor colectivismul. Grupul IV, alcatuit din tari în curs de dezvoltare, dar cu un potential economic si natural apreciabil - Argentina, Brazilia, Kuweit etc. - plus, ca exceptie, Japonia*, prezinta un grad mai redus de individualism - între 30-48 -, elementele de colectivism fiind destul de puternice.

La sfârsit, este grupul V, format în cvasiexclusivitate din tari în curs de dezvoltare, predominând reprezentantele Americii de Sud, Africii si Asiei, în care elementele de colectivism sunt destul de puternice. Specifice acestor tari sunt puternicele legaturi dintre indivizi, care sunt strâns integrati în colectivitatile din care fac parte.

În consecinta ei se preocupa prioritar de realizarea intereselor grupului carora apartin, avînd asigurata în schimb protectia acestuia.

Ca urmare, modalitatile de motivare au în vedere nu numai individul, ci si grupul din care face parte, alaturi de motivatiile materiale, cele morale jucând un rol foarte important.

Prioritara în desfasurarea muncii fiecaruia este îndeplinirea obligatiilor fata de grup (familie, întreprindere etc.). Un rol major îl are pentru motivarea si actiunea fiecarei persoane salvarea aparentelor, asigurarea unei imagini bune în ochii celorlalti.