Management Comparat

1. CONCEPTUL DE MANAGEMENT COMPARAT

- Ştiinţa înlocuieşte treptat capitalul ca resursă de bază a dezvoltării economice

- Managerii sunt supuşi acestei tranziţii

Definirea managementului comparat

- Tipuri de definiţii

- Definiţia Nicolescu

- Obiectul comparaţiei îl constituie numai elemente de management

- Viziunea culturală multinaţională

- Se concentrează asupra descifrării similarităţilor şi diferenţelor dintre practicile sau elementele teoretice de management

- Obiectul: transferul internaţional de know-how managerial, amplificarea eficacităţii şi eficienţei organizaţiilor

- Managementul internaţional  managementul corporaţiilor internaţionale

Necesitatea apariţiei şi dezvoltării managementului comparat

- După Raghu Nath:

- Abordarea comparatistă este de neevitat

- Puternice interdependenţe internaţionale

- “Ascute” înţelegerea managerilor

- Amplifică sfera de variabile luate în considerare

- Contribuie la dezvoltarea capacităţii oamenilor de a aprecia mai exact şi mai complet realităţile naţionale în sine şi raportate la cele care se manifestă pe alte meridiane

Scurt istoric

- Apare în SUA în deceniul VI

- Primul “boom” 1965-1972

- Stagnare, datorită:

- dezinteresului conducerilor universităţilor

- reducerea disponibilităţilor financiare ale companiilor

- Al doilea “boom” 1980-1990

- Principalele lucrări de sinteză apar după 1980

- Principalele aspecte ce nu şi-au găsit o soluţionare adecvată la nivelul managementului comparat:

- nerezolvarea problemei semantice

- neglijarea relativă a definirii eficacităţii organizaţionale

- decalaj între practicile de conducere

Obiectivele, conţinutul şi dimensiunile managementului comparat

- Principalele categorii de probleme:

- procesele,.funcţiile şi principiile managementului

- sistemul de management al firmelor în ansamblul lor

- cultura organizaţională

- sistemul informaţional

- sistemul decizional

- metode, tehnici şi proceduri de management

- întreprinzătorii şi cadrele de conducere

- managementul resurselor umane

- eficienţa managementului

- Dimensiunile principale ale managementului comparat

- pronunţat conţinut de management

- puternică dimensiune de mediu

1.2. PRINCIPALELE ŞCOLI ŞI MODELE ALE MANAGEMENTULUI COMPARAT PE PLAN MONDIAL

- După Raghu Nath:

- Şcoala dezvoltării economice

- Şcoala mediului sau enviromentalistă

- Şcoala comportistă sau behavioristă

- Şcoala sistemelor deschise

- Centrată pe rolul culturii

1.2.3. Modele şi abordări majore ale managementului comparat

- Modelul Farmer-Richman

- exclusiva influenţă a mediului asupra managementului

- Modelul Negandhi-Prasad

- categorii de mediu: •organizaţional /elemente caracteristice firmei /;

• instrumental - “stakeholderi” = angajaţi, furnizori, distribuiori, consumatori, comunitatea, guvernul;

•societal = factori politici, economici, juridici

- Modelul lui Tung

- defineşte 4 categorii de variabile de mediu, extraorganizaţionale, interorganizaţionale, personale şi de rezultate

- Modelul lui John Child

- defineşte 3 domenii de determinanţi: contingency, cultura şi sistemul economic

- Modelul lui Gert Hofstede

- individualism/colectivism;

- distanţa mică/mare faţă de putere;

- orientarea spre termen lung/scurt;

- feminitate/masculinitate

- gradul de evitare a incertitudinii ridicat/redus

Principalele scoli de management comparat

- Şcoala dezvoltării economice:

- Perioada 1950-1960

- Contribuţii majore F. Harbinson; Ch. Myers

- Rol: Inputul managerial joaca un rol semnificativ in dezvoltarea economica si industrial

- Limite: tratarea unilaterala a managementului

- Şcoala mediului:

- Perioada 1965-1975

- Contribuţii majore: M. Davis, D. Narain, Ghisseli, M.Porter

- Rol:Aduce in prim plan variabilele comportamentale

- Limite: ignorarea aspectelor de eficienta a intreprinderilor, insuficienta adaptare a instrumentelor cercetarii la cerintele investigatiilor

- Şcoala centrata pe rolul „culturii”:

- Perioada de după 1960

- Contribuţii majore: G. Hofstede, J. Child, L. Kelly, R. Worthley, Triandis

- Rol: tratarea managementului comparat in strânsa legătura cu elementele culturii, ale carei dimensiuni diferă de la tara la tara, in cadrul aceluiaşi perimetru naţional, in profil teritorial sau social

1.3. ROLUL ŞI FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI COMPARAT

- “Managementul este unul din factorii de bază care explică de ce o ţară este bogată sau săracă” R. Farmer

- Abordare sistemică, profund contextuală

- Luarea în considerare a diversităţii, noutăţii şi dinamismului formelor sale de manifestare

- “Nu se pune problema care este cel mai bun mod de a organiza, planifica sau diviza, ci care sunt mijloacele cele mai eficace într-o situaţie dată; există întotdeauna mai multe moduri de a conduce eficace o organizaţie, ce depind de elementele specifice situaţiei” E. Miller

- “Importul de cunoştinţe de management poate fi mult mai productiv decât cel de tehnologii; este adesea mai uşor să conduci mai bine decât să îmbunătăţeşti tehnologii” R. Farmer

- “Eficacitatea organizaţională este probabil să fie maximă atunci când există o potriveală sau o congruenţă între factorii culturali, structurali sau de mediu, în care organizaţia funcţionează” Carol Snogdrass