Management Financiar

Cursul 1: Managementul financiar în firma modernă

Importanţa în creştere a managementului financiar

Finanţele reprezintă o funcţie care are în vedere nevoile financiare ale firmei, obţinerea fondurilor necesare, controlarea utilizării acestor fonduri şi gestionarea altor probleme financiare, de genul managementului creditelor şi al impozitelor.

Finanţele sunt compuse din trei domenii interdependente:

a) Pieţele financiare (acestea includ pieţele monetare şi cele de capital), care reprezintă locul de unde companiile obţin resursele financiare necesare demarării şi derulării afacerilor;

b) Investiţiile, care se concentrează asupra deciziilor de extindere sau de restrângere a activităţii, ca şi asupra oricăror modificări care apar în activitatea firmei şi care au în vedere achiziţionarea de echipamente noi, înlocuirea celor existente sau scoaterea lor din funcţiune;

c) Managementul financiar (sau finanţele manageriale), care implică managementul firmei.

Fiecare dintre aceste trei domenii are legături puternice cu celelalte două, ceea ce presupune din partea managerului financiar, în afara cunoaşterii foarte bune a conceptelor specifice domeniului său de activitate, şi o serie de cunoştinţe referitoare la modul în care funcţionează pieţele financiare şi la felul în care investitorii evaluează activitatea companiilor.

Orice companie se confruntă, în activitatea sa zilnică, cu două întrebări foarte importante:

1. Care sunt investiţiile pe care trebuie să le realizeze?

2. Cum vor fi finanţate aceste investiţii?

Secretul succesului unui manager financiar constă în creşterea valorii firmei pe care o gestionează. Aplicarea acestei afirmaţii în practică are loc numai dacă managerul financiar este bine pregătit şi are experienţa necesară pentru a face recomandări firmei cu privire la strategiile de îmbunătăţire a sănătăţii financiare a firmei. Recomandările sale au la bază interpretarea informaţiilor puse la dispoziţia sa de contabilul sau departamentul contabil al firmei. De aceea, un manager nu poate funcţiona bine în domeniul financiar fără să înţeleagă contabilitatea. De asemenea, un contabil bun trebuie să înţeleagă finanţele.

În trecut, sarcina managerului financiar consta numai în a face rost de mijloacele băneşti necesare cumpărării de spaţii de producţie, echipamente, utilaje şi stocuri. Astăzi, deciziile luate de firmă sunt mult mai coordonate între diversele sale departamente, iar managerul departamentului financiar este, în general, direct responsabil de procesul de control. Dezvoltarea companiilor şi transformarea lor în firme complexe, de dimensiuni importante, a făcut ca rolul planificării financiare să crească. Inginerii şi experţii în producţie au devenit mai puţin importanţi în echipa managerială, comparativ cu managerul financiar şi juristul. Acelaşi tip de schimbări se întâlnesc atât la nivelul firmelor de toate dimensiunile, cât şi la nivelul organizaţiilor non – profit şi al celor guvernamentale. De aceea, este important ca angajaţii din departamentul contabil, de marketing, producţie, personal şi altele să înţeleagă domeniul financiar pentru a putea fi buni profesionişti în cadrul propriilor departamente şi pentru a putea contribui la bunăstarea generală a firmei pentru care lucrează. Practic, toate deciziile luate într-o companie, indiferent de dimensiunile ei, au consecinţe şi efecte la nivel financiar, iar personalul executiv, care nu are educaţie financiară, trebuie să aibă suficiente cunoştinţe în domeniul financiar pentru a include aceste implicaţii în analizele pe care le face. Deci managementul financiar al unei firmei se află în strânsă legătură cu toate celelalte departamente ale firmei, deoarece toate deciziile care se iau într-o companie au consecinţe la nivel financiar.

Managementul financiar în România

Economia românească parcurge în prezent o lungă şi dificilă etapă de tranziţie de la o economie care avea în centru statul, către o economie care pune accentul pe iniţiativa privată şi libertatea de acţiune a agenţilor economici. Această tranziţie are ca element fundamental transformarea companiilor româneşti cu capital de stat în firme private, pe de-o parte, ca şi formarea de noi firme, apte să funcţioneze în cadrul noului tip de economie. Prin urmare, agenţii economici se văd confruntându-se cu probleme care anterior erau soluţionate la nivelul singurului „manager” din economie – statul – iar între aceste probleme, cele din domeniul financiar prezintă o importanţă deosebită. În acelaşi timp, în companiile din România şi chiar şi în cele de dimensiuni mari, directorii financiari nu îşi bazează deciziile pe un sistem de management financiar, ci aproape exclusiv pe activitatea contabilă. În general, instrumentele financiare cu care directorii financiari lucrează cel mai des sunt bugetul de venituri şi cheltuieli şi fluxul de numerar zilnic, cel mult săptămânal, planificarea pe termen mediu sau lung a activităţilor financiare fiind aproape inexistentă.