Cuprins
- CAPITOLUL 1. AGENTUL ECONOMIC SI FUNCTIILE LUI
- 1.1. Conceptul si tipologia agentilor economici
- 1.2. Functiile agentilor economici
- 1.2.1. Functia de productie
- 1.2.2. Functia de cercetare - dezvoltare
- 1.2.3. Functia comerciala
- 1.2.4. Functia financiar-contabila
- 1.2.5. Functia de resurse umane
- 1.2.6. Functia de protectie a mediului ambiant
- 1.3. Agentul economic - sistem complex si dinamic
- CAPITOLUL 2. MEDIUL AMBIANT AL AGENTULUI ECONOMIC
- 2.1. Factorii mediului ambiant
- 2.1.1. Factorii naturali (ecologici)
- 2.1.2. Factorii economici
- 2.1.3. Factorii tehnici si tehnologici
- 2.1.4. Factorii de management exteriori unitatii
- 2.1.5. Factorii demografici
- 2.1.6. Factorii socio-culturali
- 2.1.7. Factorii politici
- 2.1.8. Factorii juridici
- 2.2. Economia de piata si caracteristicile ei
- 2.2.1. Trasaturile caracteristice economiei de piata
- 2.3. Riscul în economia de piata si atenuarea lui
- 2.4. Concurenta si relatiile de concurenta ale agentului economic
- 2.4.1. Conceptul si rolul concurentei
- 2.4.2. Legea concurentei. Obiective, institutii
- CAPITOLUL 3. MANAGEMENTUL FIRMEI
- 3.1. Concept. Definitii. Tipologie.
- 3.2. Stiinta managementului
- 3.3. Managementul ca activitate propriu-zisa de conducere
- 3.4. Functiile managementului (conducerii)
- 3.4.1. Functia de previziune
- 3.4.2. Functia de organizare
- 3.4.3. Functia de dispozitie
- 3.4.4. Functia de coordonare
- 3.4.5. Functia de control
- 3.4.5.1. Rolul si scopul controlului ca activitate de conducere
- 3.4.5.2. Trasaturile caracteristice
- 3.4.5.3. Cerintele (conditiile) pentru orice control
- 3.4.5.4. Tipologia controlului
- 3.5. Schimbari în managementul modern
- 3.5.1. Noile functii ale managementului
- 3.6. Profesionalizarea activitatii manageriale
- 3.6.1. Profesia în management
- 3.6.2. Perfectionarea pregatirii conducatorilor
- CAPITOLUL 4. PROCESUL MANAGERIAL
- 4.1. Concept, Continut, Componente
- 4.2. Structura de conducere a firmei
- 4.2.1. Postul
- 4.2.2. Functia
- 4.2.3. Comportamentul
- 4.2.4. Relatiile
- 4.2.5. Nivelurile ierarhice
- 4.2.6. Ponderea ierarhica
- 4.3. Trasaturile caracteristice procesului managerial
- 4.4. Desfasurarea procesului managerial
- 4.5. Roluri manageriale
- 4.6. Tipuri de conducatori si stiluri de conducere
- 4.6.1. Tipuri de conducatori
- 4.6.2. Stiluri de conducere
- 4.7. Perfectionarea raporturilor sefi-subalterni
- 4.8. Metode si tehnici de management
- 4.8.1. Delegarea de autoritate
- 4.8.2. Sedinta
- CAPITOLUL 5. DECIZIA SI PROCESUL DECIZIONAL
- 5.1. Conceptul de decizie si cerintele de rationalitate
- 5.2. Componentele deciziei
- 5.3. Tipologia deciziilor
- 5.4. Elaborarea si implementarea deciziei
- 5.4.1. Etapele procesului decizional
- 5.4. l. l. Definirea si redefinirea problemei
- 5.4. l 2. Stabilirea obiectivelor
- 5.4.1.3. Analizarea problemei si a informatiilor culese
- 5.4.1.4. Generarea de solutii alternative
- 5.4.1.5. Evaluarea solutiilor si alegerea solutiei optime
- 5.4.1.6. Implementarea deciziei
- 5.4.1.7. Evaluarea eficacitatii si eficientei deciziei
- CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
- 6.1. Conceptul de resursa umana
- 6.2. Tipologia normelor de munca
- 6.3. Necesarul optim de resurse umane
- 6.4. Recrutarea si selectia resurselor umane
- 6.4.1. Recrutarea
- 6.4.2. Selectia
- 6.5. Metode de evaluare si promovare a personalului
- 6.5.1. Evaluarea personalului
- 6.5.2. Criterii si caracteristici de promovare a personalului
- 6.6. Recompense
- 6.7. Perfectionarea pregatirii personalului
- 6.8. Activitatile si serviciile cu caracter social
- 6.9. Eficienta utilizarii resurselor umane
- CAPITOLUL 7. MOTIVATIA
- 7.1. Definirea si analiza motivatiei
Extras din curs
AGENTUL ECONOMIC SI FUNCTIILE LUI
Obiectul teoriei si practicii managementului îl constituie agentul economic, indiferent de forma sa de existenta, domeniul în care functioneaza si denumirea.
Functionarea agentilor economici în cadrul mecanismului amplu si complex al economiei de piata se realizeaza sub actiunea conducerii lui care actioneaza asupra mediului sau intern si extern. Modul în care se asigura functionarea lui si conectarea la mediul ambiant determina în masura hotarâtoare eficienta activitatii.
În literatura de specialitate si în practica se mai folosesc si termenii de unitati economice, organizatii economice, firme, întreprinderi, exploatatii.
1.1. CONCEPTUL SI TIPOLOGIA AGENTILOR ECONOMICI
Agentul economic este o persoana sau un grup de persoane fizice sau juridice care dispune, controleaza si utilizeaza factori de productie pentru a obtine produse si servicii si participa la viata economica respectând regulile pietei. El desemneaza gradul organizarii în care se produc bunurile si serviciile.
Rezulta ca agentii economici cuprind o gama ampla de forme, o tipologie extinsa, în functie de o serie de criterii.
ð Dupa obiectul de activitate agentii economici obtin:
- produse sau bunuri (industriale, agroalimentare, textile, constructii);
- servicii (comerciale, turistice, de transporturi, bancare, de consultanta, de învatamânt, de sanatate, de depozitare etc.), necesare existentei oamenilor si societatii în ansamblu.
ð Dupa forma juridica a proprietatii, agentii economici pot fi cu:
A - proprietate privata, a caror patrimoniu apartine unei persoane sau grup de persoane, ceea ce le da posibilitatea de a avea independenta în orientarea si administrarea firmelor respective;
B - proprietate publica, în care puterea publica reprezentata de stat sau de colectivitati publice, detin proprietatea asupra patrimoniului, asumându-si în totalitate sau partial functiile întreprinzatorului.
În economia de piata statul ramâne un agent economic important cu rolul de a regla în anumite momente dezechilibrele pietelor si de a controla unele sectoare de interes deosebit ale economiei nationale.
Proprietatea asupra mijloacelor de productie exprima o relatie juridica care da dreptul proprietarului la posesie, dispozitie si uzufruct.
Exploatatiile (unitatile) producatoare de bunuri si servicii sunt forme de organizare si functionare a proprietatii în care se pun în valoare mijloacele de productie.
Ele pot fi formate din unul sau mai multi proprietari de mijloace necesare procesului de productie în scopul obtinerii unor rezultate economice mai favorabile.
Exploatatiile sunt organizate conform unor cerinte juridice, organizatorice, tehnice si au drept scop satisfacerea unui anumit segment al pietei cu unele bunuri si servicii si obtinerea de profit.
La rândul lor întreprinderile publice (B) cunosc doua forme:
- Întreprinderi semipublice în care puterea publica are o contributie doar partiala la finantarea activitatii si ca urmare participarea ei la conducere si control este limitata; se include, aici concesiunea si societatea în proprietate mixta.
Prin concesiune puterea publica deleaga unei firme private dreptul de administrare potrivit unor conditii stipulate (plata redeventelor de catre concesionat etc.) iar autonomia decizionala este deplina în limitele fixate contractual.
Aceasta forma de întreprinderi semipublice se aplica în diverse tari în domeniile producerii si distribuirii energiei gazului, sectorul cailor ferate, servicii municipale etc.
Societatea în proprietate mixta este agentul economic în care capitalul este de stat si privat. Ele asigura o flexibilitate manageriala mult sporita fata de concesiune.
- Întreprinderile publice propriu-zise sunt acelea în care statul detine întregul capital si îsi asuma toate prerogativele de conducere prin intermediul agentilor sai.
În aceasta categorie sunt surprinse regiile (tutun, posta, telecomunicatii) ale caror venituri si cheltuieli sunt incluse în bugetul de stat.
Formele pe care le cunosc agentii economici privati (A) în economia de piata sunt firme individuale si cele societare.
Firmele individuale sunt acelea în care personalitatea juridica se suprapune cu cea a întreprinzatorului (persoana fizica a acesteia este identica cu cea juridica a firmei sale). În aceasta forma întreprinzatorul aduce întregul capital sau cea mai mare parte a acestuia, îsi asuma prerogativele si responsabilitatile de conducere si efectueaza integral sau partial munca de executie (agenti comerciali mici, ferme agricole, ferme artizanale etc.).
Firmele societare sunt acelea în care are loc împartirea între mai multe persoane a capitalului, a administrarii patrimoniului si a conducerii activitatii.
Ele pot îmbraca mai multe variante:
- Societatea de persoane constituita pentru desfasurarea unei activitati relativ modeste ca dimensiune;
- Societatea de capitaluri în care responsabilitatea persoanelor care aduc capitaluri este limitata la nivelul capitalului adus si nu angajeaza ansamblul capitalului lor;
- Societatea de tip intermediar, care este o varianta mai adecvata agentilor economici de dimensiuni medii.
Ea cunoaste o serie de subvariante conform legislatiei actuale - Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat si Legea nr. 31/1990 cu privire la societatilor comerciale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Management General si Juridic.doc
Alții au mai descărcat și
Cap. I: Abordări teoretice asupra managementului carierei 1.1. Introducere in managementul carierei Managementul carierei este procesul de...
I. NOTIUNI GENERALE 1. Despre management Managementul este un termen englezesc de origine franceza. Autorul francez Jean Chevalier, in lucrarea...
INTRODUCERE Teoriile contemporane ale managementului sunt ultimele din lungul șir de idei și practici de management. Aplicarea principiilor de...
1.Consideraţii generale privind evoluţia meseriei de secretar O abordare evolutivă a meseriei de secretar nu se poate realiza decât în contextul...
Conducerea este un proces dinamic de organizare şi coordonare de către un grup, într-o anumită perioadă de timp şi într-un context organizaţional,...
INTRODUCERE În actuala revolutie tehnico-stiintifica informatica, telecomunicatiile, producerea si comunicarea informatiei au devenit prioritati...
1.1.1. Definirea ştiinţei managementului Managementul, ca ştiinţă, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un mare număr de...
Activitatea de management, în forma sa embrionara, a aparut odata cu primele comunitati umane, în comuna primitiva; ginta, tribul ca forme de...
Te-ar putea interesa și
In sens larg, analiza diagnostic este o metoda generala de cunoaştere, investigare si acţiune, având obiective precise, de la finalitatea de...
PARTEA I CAP 1. MEDIUL DESFASURARII ACTIVITATII UNEI BANCI – B.R.D. – G.S.G. 1.1. Cadrul general de organizare si desfasurare a activitatii...
CONSIDERAŢII GENERALE Instituţia administraţiei publice, parte a dreptului administrativ poate să funcţioneze ca un organism viu numai prin...
Introducere „Calculul costurilor se sprijină pe strategia şi pe structura întreprinderii. Activităţile firmei există datorită strategiei, iar...
Analiza functiei publice reprezinta o tema care este interesanta dintr-o dubla perspectiva: a) Istorica, dat fiind faptul ca functia publica si...
CAPITOLUL I. GENERALITATI 1. Prezentarea societatii S.C.Antibiotice S.A. Compania Antibiotice este cel mai important producator roman de...
INTRODUCERE Studiul realităţii economice impune un demers specific care să integreze viziunea clasică, bazată pe cunoaşterea relaţiilor de...
CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A UNUI PLAN DE AFACERI 1.1 INTRODUCERE În actuala situaţie economică din ţara noastră, marcat de instalarea...