Extras din curs
Pe la jumatatea anilor ’85, secolul al XX-lea, omenirea începea pregatirile pentru întâmpinarea secolului urmator. Lasa în urma si, totodata, ducea povara unui secol în care au avut loc singurele razboaie mondiale din istoria planetei, s-au produs cele mai fascinante revolutii tehnologice, a crescut în mod irational capacitatea oamenilor de a suprima viata pe pamânt dar si posibilitatea de a comunica rapid prin cuvinte si imagini de la un capat la altul al planetei. Secolul al XX-lea a constituit perioada de timp în care numarul de state s-a multiplicat de la 40 în 1900 la 193 în ianuarie 2002. Acest fenomen a accentuat dinamica relatiilor între actorii noii societati internationale si a facut necesara aparitia unei vaste scene politice pe care au fost invitati iar uneori obligati sa joace atât cei puternici si slabi cât si cei bogati si saraci. Aceasta scena politica, un fel de guvernare a lumii, s-a numit Organizatia Natiunilor Unite care, desi a prezentat în actiunea sa multe imperfectiuni, a fost extrem de necesara încât a trebuit sa fie înfiintata. Analizând la nivel planetar jocul politic între state am fost martorii unor dispute sub forma razboaielor mici, limitate, de mare intensitate generate de cauze evaluate drept religioase, etnice, civile, rasiale, tribale, coloniale, subversive, revolutionare, care au avut drept scop libertatea oamenilor. Dar, adaugam noi si tendintele de expansiune asupra a noi teritorii, asigurarea accesului la mare, acapararea de materii prime si resurse energetice, limitarea accesului la tehnologiile înalte s.a.m.d., fenomene care întregesc gama larga a factorilor care au generat violente între oameni, între grupari umane si între state.
Spre deosebire de secolele anterioare, secolul al XX-lea si-a trecut în palmaresul evenimentelor majore si criza internationala. Pe masura ce efectele ei se resimteau tot mai mult, acest cuvânt devenea tot mai accesibil, iar foarte multi cetateni se simteau îndreptatiti sa creada ca stiu ce semnifica el fara sa defineasca criza. Desi termenul „criza” este extrem de des utilizat, mai ales în diversele lucrari aparute dupa 1990, el este asociat cu cel de „conflict” fara sa fie tratat ca un fenomen de sine statator, extrem de periculos dar si purtator de oportunitati. „În urma cu câtiva ani subiectul de economie propus candidatilor la obtinerea diplomei de absolvire a Institutului de Studii Politice din Paris era remarcabil de scurt – „CRIZA”. Oare câti studenti, la timpul respectiv, au stiut sa explice acest termen si câti examinatori au stiut ce sa pretinda?”
Secolul al XXI-lea a preluat fara nici o exceptie toate aceste fenomene periculoase care separa saracia de bunastare, frica de speranta, pacea de razboi iar, între toate acestea, si fenomenul criza, exprimat deja printr-o notiune universala, care genereaza dispute însângerate si îndruma pasii omenirii spre evolutii cu final imprevizibil. Astazi, într-un veritabil fiasco lingvistic si intelectual, vorbim despre criza mondiala, criza pietei, criza locurilor de munca, criza de autoritate guvernamentala, criza din sistemul de protectie sociala, criza financiara, criza economica, criza geopolitica s.a.m.d., prin urmare, sunt vizate sectoare ale vietii sociale, economice, munca, politica, grav afectate. Unele din aceste crize trec cu usurinta frontierele statelor nationale, se internationalizeaza, afectând popoarele în functie de schimburile si interdependentele existente între ele. Cel mai grav sunt afectate acele blocuri sau natiuni care au fost izolate ideologic, politic si economic, cum este cazul tarilor din Estul Europei, care au suportat prabusiri dramatice în toate sectoarele vietii sociale cu efecte precum: disensiunile de toate tipurile, mizerie, umilinta, conflicte armate, pierderea autoritatii de stat, saracie crunta, devalorizarea ideologiilor, atenuarea perspectivelor etc. În timp ce aceste efecte produc multa suferinta, cauzele sunt greu de înteles si definit, în mod obisnuit, fiind atribuite ruperii echilibrului de forte pe arena mondiala, complexitatii interdependentelor si mai putin sunt scoase în evidenta acele cauze care tin de moralitate si management.
Studiul crizelor se constituie într-un fenomen recent si, de aceea, acest curs este rezultatul unei investigatii extrem de laborioase pe un teren bibliografic sarac, mai ales în spatiul autohton. Atât continutul cursului cât si instrumentele de cercetare stiintifica, necesare unei abordari interdisciplinare, sunt puse la dispozitia cursantilor pentru a-i înarma cu un volum bogat de cunostintele referitoare la definirea, tipologia, etapele si continutul crizelor cât si cu metodele de lucru specifice gestionarii acestora. În ceea ce ma priveste am avut prilejul si capacitatea sa ma formez pe parcursul a peste 25 de ani în doua institutii de elita din România: ca manager, profesor si analist. Atât Academia de Înalte Studii Militare cât si Academia Fortelor Aeriene mi-au oferit multiple posibilitati pentru a ma documenta asupra fenomenelor cu impact major asupra lumii, precum si de a lua contact direct cu personalitati, institutii, sisteme, societati.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Crizelor
- c1 anexa1.doc
- c1 anexa2.doc
- c1 anexa3.doc
- c1.doc
- c10.doc
- c11.doc
- c12.doc
- c13.doc
- c14doc.doc
- c2 anexa1.doc
- c2 anexa2.doc
- c2.doc
- c3.doc
- c4.doc
- c5.doc
- c6.doc
- c7.doc
- c8.doc
- c9.doc
Alții au mai descărcat și
I. Elemente introductive în managementul organizaţiei “Management înseamnă sarcini. Managementul este o disciplină. Dar management înseamnă şi...
Deseori, participantii la o disputa se afla imobilizati de anumite dezechilibre de forte, ideologii diferite etc., având tendinta de a extinde...
Managementul crizei este un fel de management de sistem. Implică identificarea crizei, planificarea unui răspuns la criză prin asumarea unor serii...
Cap.1 Criza economică- aspecte generale 1.1 Criza economică: noţiune, evoluţie, cauze, efecte Dicţionarul limbii române defineşte conceptul de...
Introducere Actualitatea temei. Procesul de reformă politică, economică şi socială, început în Republica Moldova în perioada anilor `90, se...
CAPITOLUL I. SISTEMUL NEVOILOR UMANE 1. 1 Conţinutul Sistemului Nevoilor Umane 1. 2 Nevoile de consum factori propulsori ai dezvoltării...
I. COMPORTAMENUL CADRELOR DE CONDUCERE Managerii sunt o componentă deosebit de importantă a resurselor umane din organizatie. Literatura de...
1. COMPONENTA METODOLOGICĂ - sistemul de management abordat de S.C. ca si instrument este MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE, constând în defalcarea...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Tema de cercetare a acestei lucrări este studierea consecinţelor crizei organizaţionale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate...
ÎNTRODUCERE Actualitatea temei cercetate. Într-o lume a interdependenţelor tot mai accentuate şi a globalizării, organizaţiile internationale s-au...
În secolul XXI, ţările care vor înregistra cel mai mare succes vor fi cele care sunt capabile nu numai să se adapteze tendinţelor globale ci să şi...
INTRODUCERE Actualitatea cercetării. Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să...
CAPITOLUL I INTRODUCERE In fiecare organizatie, indiferent de domeniul de activitate, exista preocupari legate de disfunctionalitatile ce pot...
INTRODUCERE Omul este prin esenta o fiinta bio-psiho-sociala.Aflat mereu în cautarea unor raspunsuri ,supus mereu îndoielilor, omul a încercat...
1. Dezvoltarea Politicii Europene de Securitate şi Apărare Ideea unei politici europene de securitate şi apărare autonome a apărut la puţin timp...
INTRODUCERE În această lucrare numită “Managementul situaţiei de criză în administraţie” sunt prezentate aspectele teoretice şi practice întâlnite...