Managementul Organizației Școlare

CAPITOLUL 1

MOTIVAŢIA UMANĂ A MUNCII

1.1. INTRODUCERE

Motivaţia este totalitatea motivelor sau mobilurilor (conştiente sau nu), care determină o persoană să îndeplinească o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri.

Motivaţia este un factor al acţiunilor şi comportamentului uman, dar mai sunt şi alţi factori de natură:

- biologică;

- socială;

- culturală.

S-a observat faptul că oricât de bine ar fi organizată munca, oricât de stimulativ ar fi sistemul de recompense, performanţele muncii nu ating nivelul aşteptat.

În cadrul organizaţiilor/instituţiilor/întreprinderilor predominant birocratice, dacă dispare sistemul de constrângere, aşa cum s-a întâmplat la unităţile şcolare din ţara noastră imediat după 1989, s-a ajuns la situaţia de a nu putea fi conduse de directori, mai ales dacă aceştia au fost „zbiri”.

Rezultă că managementul centrat pe control, specific organizaţiilor/instituţiilor/ întreprinderilor predominat birocratice, nu mai este eficient şi este necesar să se treacă la un management centrat pe motivarea şi implicarea angajaţilor.

Deoarece în instituţiile şcolare condiţiile de salarizare sunt precare, directorii trebuie să rezolve adecvat problemele motivaţionale.

În continuare sunt prezentate principalele teorii ale motivaţiei muncii, pentru a veni în sprijinul managerilor, conform principiului enunţat de Kurt Lewin: „Nimic nu este mai practic decât o bună teorie.”.

1.2. PRINCIPALELE TEORII ALE MOTIVAŢIEI MUNCII

1.2.1. Teoriile X şi Y ale lui Douglas McGregor

Douglas McGregor a caracterizat oamenii şi munca lor în două variante, pe care le-a denumit “Teoria X” şi “Teoria Y”, prezentate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Teoriile X şi Y ale lui Douglas McGregor

Teoria X

Teoria Y

Omului îi displace munca şi, dacă poate, o evită.

Omul trebuie forţat sau mituit pentru a depune efortul necesar.

Omul preferă să fie direcţionat în loc să accepte răspunderile, pe care de altfel le evită.

Omul este motivat, în special, de bani şi de

Munca este o activitate naturală, firească şi necesară pentru dezvoltarea spirituală a omului.

Omul doreşte o muncă interesantă şi, dacă are condiţii prielnice, va munci cu plăcere.

Omul se orientează spre sarcini acceptate şi, în context adecvat, acceptă şi chiar caută răspunderile.

În condiţii corespunzătoare, omul este

neliniştea faţă de siguranţa sa.

Cei mai mulţi oameni dispun de creativitate limitată, în afara cazurilor în care vor să evite regulile impuse de şefii lor.

motivat de dorinţa de a-şi realiza propriul potenţial iar disciplina autoimpusă este adesea mai severă şi mai eficace.

Creativitatea şi ingeniozitatea sunt larg distribuite la oameni şi prea puţin folosite.

Dacă se combină cele două teorii rezultă pentru manageri şi subalterni patru situaţii specifice (Tabelul 1.2.).

Tabelul 1.2. Situaţii specifice rezultate prin combinarea celor două teorii X şi Y.

Managerul presupune că subordonaţii lucrează conform cu teoria:

Subordonaţii lucrează conform cu teoria:

În situaţia 1, subordonaţii muncesc de frică sau pentru avantaje materiale, iar managerul crede același lucru despre ei, acţionând în consecinţă, astfel că obiectivele sunt atinse.

În situaţia 2, managerul crede că subordonaţii muncesc de frică sau pentru avantaje materiale, dar, în realitate ei muncesc cu pasiune, astfel că, dacă la început rezultatele activităţii erau bune, cu timpul se ajunge la o apatie generală şi la obţinerea unor performanţe reduse.

În situaţia 3, managerul crede că subordonaţii muncesc cu pasiune şi neglijează controlul, în timp ce subordonaţii nu muncesc decât sub presiune ierarhică, astfel că se ajunge la obţinerea unor rezultate slabe şi chiar la sancţiuni administrative.

În situaţia 4, ideală, managerul şi subordonaţii muncesc cu pasiune, astfel că se ajunge la obţinerea unor performanţe maxime.

În unităţile şcolare, situaţia 4 se poate realiza în unităţile şcolare numai dacă există o educaţie în acest sens a cadrelor didactice, altfel ele au tendinţa “să tragă chiulul”.

1.2.2. Teoria ierarhiei trebuinţelor (nevoilor) umane a lui Abraham Maslow

Teoria ierarhiei trebuinţelor umane a lui Abraham Maslow are la bază următoarele premize:

- comportamentul omului este comandat trebuinţele (nevoile) nesatisfăcute;

- omul nu este mulţumit pe deplin niciodată şi pe măsură ce unele trebuinţe (nevoi) sunt satisfăcute, altele îşi fac apariţia;

- există o anumită ierarhie, aceeaşi pentru toţi oamenii în apariţia şi satisfacerea trebuinţelor (nevoilor);

- de cele mai multe ori, nesatisfacerea unei trebuinţe (nevoi) de nivel inferior împiedică apariţia trebuinţelor (nevoilor) de nivel superior;

- omul doreşte să se perfecţioneze continuu.