Managementul organizatiilor

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Managementul organizatiilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 108 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Management

Extras din document

1.1. Conceptul de management

Definirea managementului. Baza obiectivă a apariţiei şi dezvoltării managementului a

constituit-o activitatea comunităţilor umane, managementul fiind un proces de orientare a activităţii

oamenilor în scopul realizării unor obiective.

Pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti, preocupările în domeniul managementului s-au

intensificat, managementul începând să fie considerat ca o formă specifică de muncă intelectuală, cu o

funcţie bine precizată, bazată pe un important fond, în continuă creştere, de cunoştinţe ştiinţifice. Cu

toate acestea, abia la începutul secolului al XIX-lea managementul a început să fie considerat ca o

activitate distinctă, desfăşurată pe diferite niveluri ierarhice, iar primele lucrări dedicate în

exclusivitate acestei problematici au apărut la începutul secolului al XX-lea. Cunoştinţele de

management au devenit indispensabile în administrarea oricărei afaceri, fie că aceasta se dezvoltă întro

firmă mică, fie într-o mare societate transnaţională.

În literatura de specialitate s-au exprimat diferite opinii privind conţinutul şi sfera de cuprindere

a managementului, definiţiile fiind mai generale sau mai analitice. În acelaşi timp, managementului i

se dau diferite accepţiuni, fiind considerat ca proces, ca un grup de persoane (managerii) sau ca o

artă / ştiinţă.

5

Pornind de la accepţiunea de proces, în definirea managementului, profesorul Richard L. Daft

consideră că acesta presupune atingerea obiectivelor organizaţionale într-o manieră eficace şi

eficientă, ca urmare a planificării, organizării, coordonării şi controlului resurselor.

Într-o viziune asemănătoare, A.M. Hitt, R.D. Middlemist şi R.L. Mathis apreciază că

managementul reprezintă integrarea şi coordonarea eficace şi eficientă a resurselor în scopul

atingerii obiectivelor organizaţionale.

Deplasând centrul de greutate spre accepţiunea de grup de persoane (manageri) şi activităţi /

atitudini ale acestora, conform Asociaţiei Americane de Management, managementul presupune: a

obţine rezultate prin alţii, asumându-se responsabilităţi pentru aceste rezultate; a fi orientat spre

mediul înconjurător; a lua decizii vizând finalitatea firmei; a avea încredere în subordonaţi,

încredinţându-le responsabilităţi pentru rezultatele vizate, a le recunoaşte posibilitatea de a greşi şi a

primi favorabil iniţiativele lor; a descentraliza sistemul organizatoric şi a aprecia oamenii în funcţie

de rezultatele obţinute.

Din cele trei definiţii de mai sus, pot fi identificaţi câţiva termeni semnificativi:

- obiective organizaţionale (rezultate dorite a fi obţinute);

- eficienţă şi eficacitate;

- funcţiile managementului (planificare, organizare, coordonare şi control);

- resurse (oameni; metode; piaţă; bani; mijloace tehnice şi materiale; timp);

- asumarea responsabilităţii de către manageri, a fi orientat spre mediul înconjurător şi a lua

decizii vizând finalitatea firmei;

- a avea încredere în subordonaţi, a le delega atribuţii şi a aprecia oamenii în funcţie de

rezultatele obţinute.

Rezultă că managementul înseamnă procesul de realizare eficientă şi eficace, prin planificare,

organizare, coordonare şi control, a unor lucruri prin şi cu alţi oameni, în vederea atingerii

obiectivelor organizaţionale.

Eficacitatea şi eficienţa în management. Eficacitatea şi eficienţa vizează două

aspecte: ce facem şi cum facem.

Eficienţa presupune a face lucrurile bine (cum trebuie) şi se referă la relaţia dintre inputuri şi

outputuri. Eficienţa reprezintă astfel o măsură a cât de bine sau cât de productiv au fost folosite

resursele organizaţiei pentru atingerea obiectivelor. De exemplu, dacă obţinem un output mai mare

pentru acelaşi input, avem o eficienţă îmbunătăţită. De asemenea, avem o creştere a eficienţei atunci

când obţinem acelaşi rezultat (output) cu un consum mai mic de resurse. Întrucât managerii au de a

face cu resurse rare (oameni, pieţe, bani, echipamente), ei sunt preocupaţi de utilizarea eficientă a

acestora. Prin urmare, managementul are în vedere minimizarea costului resurselor în scopul realizării

obiectivelor.

Managementul are în vedere, de asemenea, stabilirea celor mai adecvate obiective pentru

realizarea misiunii şi realizarea acestora. În termeni manageriali, numim această abilitate eficacitate.

Eficacitatea presupune a stabili cele mai adecvate obiective şi a face lucrurile care trebuie

pentru realizarea acestora. O organizaţie este eficace atunci când managerii stabilesc cele mai

adecvate obiective şi întreprind activităţile necesare pentru realizarea lor.

Deşi eficienţa şi eficacitatea sunt termeni diferiţi, de regulă sunt strâns legaţi între ei. De

exemplu, este foarte uşor să fii eficace dacă nu te preocupă eficienţa.

Probabil că o firmă ar putea produce filtre de cafea mult mai performante şi mai durabile dacă

nu ar ţine cont de costurile manoperei şi ale materialelor folosite. În mod similar, unele întreprinderi

de stat - de exemplu, cele din domeniul transportului în comun sau de alte utilităţi publice (energie,

apă, gaz metan) au fost criticate pentru faptul că sunt relativ eficace, dar extrem de ineficiente.

Aceasta înseamnă că întreprinderile respective îşi îndeplinesc obiectivele, dar fac aceasta cu costuri

foarte mari din banii publici.

Rezultă că managementul este preocupat atât de stabilirea corectă a obiectivelor şi de

realizarea lor (eficacitate), cât şi de a face acest lucru într-un mod cât mai eficient posibil.

6

O eficienţă ridicată este însoţită, de regulă, de o bună eficacitate. Managementul deficitar se

explică, cel mai adesea, fie prin ineficienţă şi ineficacitate, fie prin eficacitate realizată prin

ineficienţă.

Aşa cum rezultă din definiţiile de mai sus, managementul presupune a obţine rezultate prin

alţii (întregul personal al unei organizaţii), dar managerii trebuie să-şi asume responsabilitatea

acestor rezultate. Calitatea managerilor este dată de eficienţa şi performanţele organizaţiei conduse. În

consecinţă, nu pot exista manageri performanţi, valoroşi, dar care conduc organizaţii ce tind spre

faliment.

Factori de succes în management

1. Orientarea către acţiune;

2. Utilizarea unor forme simple de organizare şi perfecţionarea personalului;

3. Contactul continuu cu clienţii;

4. Îmbunătăţirea productivităţii salariaţilor;

5. Autonomia operaţională şi încurajarea întreprinzătorilor;

6. Orientarea spre afaceri-cheie şi cu valoare mare;

7. Orientarea fiecărui salariat către ceea ce ştie să facă mai bine;

8. Utilizarea unui sistem riguros de control.

Sursa: Thomas J. Peters - Putting Excellence into Management. In: “Business Week”, July 21, p.196 (pe baza unui

studiu efectuat de către McKinsey & Company în 37 de firme, considerate ca fiind cele mai bine conduse

din lume)

În definirea funcţiilor managementului există o

multitudine de puncte de vedere privind numărul, denumirea şi

conţinutul lor concret.

Cu toate acestea, majoritatea specialiştilor consideră ca

fiind esenţiale următoarele funcţii: planificarea; organizarea;

antrenarea şi coordonarea; controlul (figura 1.1).

Funcţiile managementului pot fi definite printr-o serie de

trăsături caracteristice, astfel:

- activităţile care alcătuiesc funcţiile managementului sunt

specifice managerilor;

- se exercită fie la nivelul întregii organizaţii, fie într-un

domeniu anume, în raport cu nivelul ierarhic la care se

situează managerul;

- se exercită în toate organizaţiile, indiferent de profilul şi

dimensiunile lor şi la toate nivelurile ierarhice;

Planificarea Organizarea

FUNCŢIILE

MANAGEMENTULUI

Antrenarea şi Controlul

coordonarea

Figura 1.1. Funcţiile

managementului

- diferă ca formă de manifestare şi conţinut şi de la un compartiment la altul;

- au o pondere diferită pe verticala piramidei ierarhice, în sensul că la nivelurile ierarhic

superioare se exercită cu precădere funcţiile de planificare şi organizare, nivelurilor de la baza

piramidei ierarhice fiindu-le caracteristice îndeosebi funcţiile de antrenare şi control.

Funcţia de planificare. Planificarea presupune stabilirea obiectivelor ce vor fi urmărite, a

acţiunilor ce vor fi întreprinse şi a mijloacelor ce vor fi utilizate pentru realizarea obiectivelor

propuse.

De modul cum se realizează această funcţie,

de capacitatea managerilor de a se orienta cu

precădere asupra problemelor de perspectivă ale

evoluţiei firmei depinde realizarea celorlalte

funcţii

Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul organizatiilor.pdf