Extras din curs
Unificarea progresivă a pieţei mondiale în ultimul sfert de secol presupune armonizarea unor culturi, structuri şi politici diferite. Dacăla început conducerea resurselor umane nu a avut în vedere acest aspect, în ultimul timp, în mod deosebit în S.UA, a început să aibădrept obiectiv specific, din această perspectivă, pregătirea şi formarea personalului (de conducere în primul rând, dar nu numai), capabil să facăfaţă cu succes unei cariere internaţionale.
Avea loc la începutul deceniului al IX-lea, ca urmare a publicării unor lucrări valoroase în domeniu şi sub influenţa managementului japonez, o reconsiderare în acest sens, mai ales a factorului uman, pe calea adaptării la specificităţile fiecărei culturi naţionale, fiecare ţară având o cultură proprie.
Tema managementului internaţional este adesea abordată având ca obiect diferitele moduri de conducere ale întreprinderilor din ţări diferite (asemănări, deosebiri, specificităţi). Mulţi autori pornesc de la compararea îndeosebi a Europei, Americii şi Japoniei.
Studiul cel mai elaborat privind influenţa culturii naţionale asupra practicilor de management îi aparţine lui Geert Hofstede.
Adeseori, analizând competitivitatea japoneză, se ajunge la concluzia că particularităţile din cultura japoneză sunt cele care stau la baza superiorităţii performanţelor industriale ale firmelor conduse de manageri japonezi. Există multe încercări de imitare a practicilor de conducere, precum cercurile de calitate sau controlul asupra folosirii timpului. Nu s-a reuşit însă decât în mică măsură datorită, în principal, tendinţei de preluare a modului de operare japonez, neglijându-se particularităţile practicilor de conducere ce sunt consecinţa diferenţelor culturale.
Specialiştii au ajuns la concluzia că nu există o regulă universală a managementului, fiecare societate are propria sa concepţie asupra a ceea ce este legitim sau nelegitim, de gândit sau de negândit, bine sau rău din partea salariaţilor săi.
Diferenţele pornesc de la faptul că eficienţa muncii de conducere de¬pinde de caracteristicile concurenţiale ale sectorului de activitate şi de mediul cultural în care întreprinderea funcţionează2.
De aici rezultă importanţa cunoaşterii logicii umane din ţara în care întreprinderea funcţionează. Aceste diferenţe, de la o zonă la alta, ce influenţeazămanagementul în general şi managementul resurselor umane în mod special, pot fi reprezentate prelucrând unele idei ale lui Philippe Hermel, vezi tabelul 17.1.
Tabelul 17.1
Diferenţe zonale care influenţează practicile de conducere
S.U.A. FRANŢA JAPONIA
Rolul statului Intervenţia statului este considerată nelegitimă. Legitimitatea intervenţiei statului. Rol activ pe piaţăîn crearea, finanţarea şi structurarea întreprinderilor. Statul este mediator în interes naţional. Rol activ în crearea industrialăşi protecţia pieţei naţionale.
Caracteristici le culturale. Ideologie Încredere în piaţă. Spirit de întreprindere. Individualism. Există legătură cu piaţa liberă. Importanţa statului în protecţia socială. Nu există gustul pentru risc. Importanţa întreprinderii ca şi comunitate.
2 P. Hermel, Management european et internaţional, Editura Economică, Paris, 1993,
p. 29
Piaţa muncii Foarte puţin rigidă- sindicate slabe, reglementări distruse. Salarizarea şi promovarea pe bază de merite. Recrutarea şi salarizarea dupălegea pieţei. Rigiditatea pieţei muncii. Salarizarea şi promovarea pe bază de vechime. Recrutarea pe douăetape: elite şi neelite. Rigiditatea pieţei de muncă interne (compensată prin modul în care evoluează cariera angajaţilor întreprinderii). Salarizarea şi promovarea pe bază de vechime.
Formare Diversitatea sistemelor şi modurilor în funcţie de angajaţi. Sistem elitist şi bazat pe merite, întreprinderea pune accent pe sistemul şcolar în selecţia şi formarea salariaţilor. Formarea şcolarăşi universitarăseparată pe două niveluri: elite şi neelite. Rolul întreprin¬derii şi nu al şcolii în formarea profesională.
17.1 Aspecte comparative în conducerea resurselor umane la nivel european
n această perioadă a pieţei unice, în care expresia de "unitate europeană" este tot mai des utilizată, este dificil de descris global managementul în Europa, unde diversitatea de concepţii şi practici este extrem de mare. Această varietate are la bază diferenţe de ordin geografic, economic, lingvistic, legislativ şi cultural.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Relatiilor cu Clientii
- Afla ce ii motiveaza pe angajatii tai.doc
- Angajarea personalului.doc
- Aspecte comparative - tendinta.doc
- Cercul de calitate.doc
- Comunicarea interna1.doc
- Dialogul social.doc
- DISFUNCTIONALITATILE SOCIALE SI MASURAREA LOR.doc
- Ev pref si gest carierei .doc
- Formarea personalului.doc
- Gestiunea carierei angaja.doc
- Gestiunea prev a personalului.doc
- Gestiunea RU.doc
- Integrarea.pdf
- Managementul conflictului.doc
- Managementul renumeratiei.doc
- Modele de MRU.doc
- Modele Elaborate in Managementul Resurselor Umane.doc
- Motivarea angajatilor.doc
- Motivarea si satisfactia.doc
- Organizarea MRU.DOC
- Posturi.doc
- Proiectarea.doc
- Satisfactia muncii.doc
- Sed 1 Continutul .doc
- Sed 3 Politici.pdf
- Strategia RU- Studiu de caz.doc