Managementul Riscului

1. Notiuni introductive în teoria riscurilor

Riscul? Nimic mai simplu si în acelaşi timp mai complex de identificat şi mai ales de controlat. Din zorii istoriei, riscurile au constituit una dintre cele mai mari şi fascinante provocări pentru umanitate datorită omniprezenţei acestuia în toate domeniile de activitate.

Ce este riscul? În accepţiunea teoriei clasice a deciziei, acesta este identificat drept un element incert, dar posibil ce apare permanent în procesul activităţilor socio-umane, ale cărui efecte sunt păgubitoare şi ireversibile.

Alte definitii pentru risc:

– posibilitatea de a pierde;

– incertitudinea care afectează rezultatul;

– dispersia actuală a rezultatelor aşteptate;

– concept multidimensional, ce nu poate fi redus la un singur element, la o cifră.

Având în vedere toate aceste aspecte precizate, putem remarca faptul că definiţiile generate de literatura de specialitate pentru risc diferă foarte mult, ceea ce va conduce la ipoteza că decidenţi diferiţi vor avea o concepţie diferită pentru aceeaşi situaţie. Cum putem avea totuşi în acest context, o imagine unitară asupra riscului, dacă există atât de multe abordari diferite asupra aceluiaşi concept? Soluţia survine tocmai în identificarea riguroasă a elementelor comune ce stau la baza tuturor acestor definiţii, acestea fiind incertitudine (nedeterminare) şi pierdere.

În acest sens, putem preciza că noţiunea de incertitudine este prezentă în toate definiţiile riscului, deoarece validarea existenţei acesteia va conduce în permanenţă către existenţa a două rezultate posibile distincte. Vom considera astfel că un eveniment nu este afectat de risc dacă se cunoaşte cu certitudine că indiferent de context se va produce o pierdere. Realitatea imediată ne relevă practic faptul că pentru nici un proces conştient asumat ce se desfăşoară în orice domeniu de activitate, incertitudinea nu poate fi eliminată. În acest context se poate concluziona că riscul şi incertitudinea se întâlnesc practic oriunde, însă combinate în proporţii diferite.

2. Noţiuni generale legate de managementul riscului în cadrul proiectelor

Managementul riscului se defineşte drept: „totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care este gestionată incertitudinea, ca bază majoră a factorilor de risc, în scopul îndeplinirii obiectivelor descrise în cadrul proiectului”. Cuvântul cheie al managementului de risc este sistematic, deoarece numai o abordare extrem de riguroasă şi constantă la toate nivelurile de desfăşurare a proiectului, poate conduce la un control eficient asupra activităţilor proiectului şi la reducerea factorior de risc.

Datorită remarcabilei diversităţi de sfere de activitate, riscurile aferente unui proiect prezintă anumite particularităţi distincte în raport cu orice alte forme de risc întâlnite în diverse domenii de activitate.

Prima categorie a factorilor înglobaţi în categoria generală a riscurilor de ordin tehnic, ce conduc către invalidarea proiectului datorită fundamentării acestuia pe nişte baze de pornire eronate, îmbracă o multitudine de aspecte distincte. Pentru obţinerea unei imagini mai clare asupra acestor aspecte, iată doar câteva exemple de motive generatoare de respingere a unui proiect, datorită unor idei de pornire eronate:

– obiectivele proiectului nu se armonizează cu cele ale programului pentru care se realizează cererea de finantare;

– grupurile ţintă descrise drept beneficiare ale tehnologiei finale ale proiectului nu se regăsesc printre cele formulate în mod expres ca fiind eligibile în programul de finanţare al finanţatorului;

– tehnologia care se doreşte a fi dezvoltată în cadrul proiectului nu corespunde standardelor internaţionale în vigoare;

– activitatile prevăzute în cadrul proiectului se întind pe o perioadă de timp mai mare decât cea prevazută în mod expres de finanţator pentru tipul respectiv de proiecte.