Managementul Riscului

MEDICAMENTE

CURS 1.

Medicamentele (M) sunt subst, organice sau anorganice naturale sau de sinteză care prezintă, în doze f. mici, anumite acţiuni farmacodinamice.

Definiţia OMS = orice substanţă sau produs utilizat spre a modifica sau explora un sistem fiziologic sau o stare patologică în interesul individului căruia îi este administrat.

Principiile active care intră în compoziţia medicamentelor se numesc substanţe medicamentoase sau produse farmaceutice. Ele se utilizează ca atare sau condiţionate cu substanţe însoţitoare: excipienţi, stabilizatori, vehicule, etc.

Calitatea M este dată de totalitatea proprietăţilor lor fizice, chimice, farmacologice, care trebuie să corespundă normelor impuse de Farmacopeea Română.

M au apărut ca urmare a dorinţei omului de a-şi menţine organismul în perfectă stare de sănătate. Organismul uman este un sistem biologic (sistem cibernetic deschis) cu un înalt grad de organizare –înzestrat cu capacitate de autoconservare-realizată şi prin metabolism, care reprezintă totalitatea schimburilor de materie , energie şi informaţii dintre organism şi mediul înconjurător.

Funcţionarea normală a acestui sistem, ce descrie starea de sănătate a organismului, este rezultatul numeroaselor procese fizico-chimice şi mecanisme biologice, extrem de complicate, care decurg succesiv sau paralel, condiţionându-se reciproc.

Menţinerea unui echilibru ideal între aceste procese se realizează prin mecanisme de reglare, control şi integrare a funcţiilor si proceselor vitale, comandate de sistemul nervos central şi sistemul nervos vegetativ. Abaterea de la starea de echilibru ideal, sau tulburările de orice fel a funcţiilor normale ale organismului, produc o stare patologică caracterizată prin reducerea potenţialului fizic, psihic şi afectiv. Restabilirea şi menţinerea funcţiilor normale se realizează, în principal, prin utilizarea produselor medicamentoase.

SCURT ISTORIC

- Egiptul antic – ţară bogată în droguri folosite ca remedii sau otrăvuri (Homer)- se utlizau extracte din plante cu efect diuretic, purgativ, antihelmintic;

- India – cunoscute efectele ricinului, opiului, haşişului;

- China – cunoscute droguri minerale, vegetale şi animale, Ex. Planta Ma-Huang (5000 ani), efect astringent şi calmant al tusei – conţine efedrina (1887).

- Babilonienii, grecii, romanii, arabii, geto-dacii foloseau plante medicinale pt. vinderea afecţiunilor.

- Paracelsus (1493-1541) – bazele iatrochimiei, enunţă legea “experienţa este singura cale a progresului şi cercetării în medicină”. Introduce preparatele pe bază de mercur în tratamentul sifilisului şi noţiunile de sensibilitate individuală la medicamente şi principiu activ al substanţelor chimice.

- Sec. 19 – dezvoltare spectaculoasă a chimiei, se separă din plante: morfina, stricnina, nicotina, papaverina, codeina, cocaina, iar din glande animale: adrenalina, tiroxina, foliculina, etc.

- Urmare a I sinteze organice (Wohler- sinteza ureei din subst anorg)- se sintetizează compuşi cu aplicabilitate în medicină: eter etilic, cloroform, acid salicilic, piramidon, aspirina, novocaina, hipnoticele, etc.

- Sec. 20 – apariţia ind medicamentelor- Ehrlich (1907) descoperă salvarsanul ( I M antisifilitic) şi introduce termenul de chimioterapie (distrugerea microorganismelor patogene în organismul bolnav cu ajutorul substanţelor chimice).

- Prof. Levaditti (1922) – introduce bismutul ca M antisifilitic, Paulescu izolează insulina din pancreas. Se sintet. M antimalarice (1926), sulfamidele (1953), antibioticele de sinteză, m antimalarice, antituberculoase, antihistaminice, antidiabetice, anticanceroase, enzime, etc.

DENUMIREA MEDICAMENTELOR

Iniţial numele M a fost ales arbitrar ( ex. aspirina 91 den). OMS-ul propune utilizarea de den comerciale comune, cum ar fi: denumire înregistrată(depusă), den comună internaţională şi den chimică.

Denumirea înregistrată ţine cont de obţinerea industrială a M, după un procedeu brevetat, sub o denumire a M propusă de fabricant. Apar astfel mai multe denumiri acelasi M (Bronhodilatin ( în R), Isadrin (în Rusia), Aludrin (RFG). Alte den amintesc acţiunea M (bronhodilatator - Oxiuran, Tusan).

Denumirea comună internaţională – bazată pe înrudirea farmacologică şi chimică. Pt. substante din aceeaşi grupă se utilizează silabe sau grupe de silabe care intră în componenţa denumirii (vezi tabel).