Managementul Serviciilor

Întrucât sectorul serviciilor care cuprinde atât sfera serviciilor clasice cât si transportul, comertul si turismul joacă un rol tot mai important în economia unei tări, e necesară o abordare complexă si cât mai complet posibilă a locului si importantei activitătilor circumscrise serviciilor într-o economie de piată.

Aportul serviciilor în tările cu economie de piată dezvoltată e unul consistent, lucru reflectat prin modul în care serviciile participă la constituirea principalelor indicatori macroecnomici, PIB, PNB, VN.

De asemenea în sectorul serviciilor este cuprinsă o parte importantă a populatiei ocupată. Importanta deosebită a servicilor rezidă si din faptul că de o bună perioadă de timp evolutia acestora reliefează o dinamică accentuată sau foarte accentuată în raport cu evolutia altor activităti din alte domenii de activitate.

În mod constant dinamica evolutiei servicilor devansează uneori semnificativ atât dinamica de evolutie a industriei, agriculturii si constructiilor.

În plus, serviciile au un rol important în asigurarea unui echilibru macroeconomic, deoarece serviciile pot să atragă si să ocupe o bună parte din personalul disponibilizat din alte ramuri de activitate.

Analizând dinamica dezvoltării serviciilor din tările cu economie dezvoltată se poate constata o reală si benefică preocupare pentru sporirea activitătilor desfăsurate în sectorul serviciilor, eficientă care de multe ori depăseste media pe economie contribuind în acest fel la dezvoltarea întregii economii nationale. Fiind vorba de eficientă se poate aprecia că serviciile printre altele îsi aduce o contributie importantă în diminuarea deficitului balantei de plăti si în asigurarea unui excedent valutar pe total economie.

Ca sector important al economiei nationale, serviciile sunt de cele mai multe ori cu caracter nematerial si se consumă odată cu producerea lor. Serviciile se adresează populatiei si productiei.

Cele adresate populatiei cuprind activităti precum ocrotirea sănătătii, comertul cu produse de conum, activităti cultural-artistice, turism, învătământ, transporturi si telecomunicatie, alimentatie publică etc.

Serviciile adresate productiei cuprind activităti precum transporturile comerciale destinate unitătilor economice, transporturi si telecomunicatii, institutii financiar-bancare, cercetare stiintifică fundamentală si aplicativă, proiectare tehnologică, activităti de documentare, culegere, prelucrare a informatiilor necesare desfăsurării proceselor economice si altele, prospectare de obiective de investitii etc.

În conditiile asigurării unui progres economico-social, importanta si utilitatea serviciilor destinate productiei cât si a celor pentru populatie e aceeasi, oricare ar fi, neglijarea dintre cele două componente e contra-productivă. O oarecare neglijare ar însemna afectarea gravă de durată, greu reparatorie a modului de rezida a productiei largite.

În ceea ce priveste sfera de cuprindere a serviciilor, literatura de specialitate consemnează o mare varietate de opinii, acest lucru se explică în primul rând prin caracteristici ale acestui gen de activitate. Astfel, dacă se ia în vedere împărtirea sferei productiei sociale în activităti productive/neproductive, în sfera serviciilor se regăsesc aceleasi activităti considerate neproductive.

Această conceptie a determinat în mare măsură teoria si practica din anul 1990. fiind considerat neproductiv, sectorul serviciilor a fost neglijat de uned si o slabă prezentă în viata economico-socială.

Def – Într-o lucrare de specialitate: Dezvoltarea serviciilor pentru populatie si timp liber ” (serviciile sunt privite în general ca acele activităti efectuate de către persoanele întreprinderii si institutii care satisfac anumite necesităti sociale si individuale fără a se concretiza în produse de sine stătătoare.

O altă conceptie care are în vedere caracteristicile serviciilor este cea a profesorului I. Mărculescu si Nichita care în lucrarea ”serviciile si modernizarea economiei românesti” arătau că serviciile sunt activitatea din sfera productiei materiale /nemateriale care fie preced procesul de creare a produsului finit contribuind la pregătirea lui, fie că sunt legate direct de produsele care au iesit deja din sfera productiei sociale, fie că se concretizează în anumite efecte utile care se răsfrâng asupra omului, societătii în ansamblu sau naturii, trăsături generale a majoritătii lor constituind faptul că prestarea lor coincide cu consumarea lor în timp si în spatiu.

Definitia formulată de ONU: În acelasi context o definitie a serviciilor de mare importantă si des invocată este cea formulată de ONU. Ajută în mare măsură realizarea unei analize si comparatii între diferite tări ale acestui sector de activitate.

Conform definitiei ONU, sectorul serviciilor cuprinde toate activitătile economiei, altele decât agricultura, industria extractivă, prelucrătoare, constructiilor, serviciilor publice de distributie a energiei termice, a gazului metan si electricitătii.

Din definitiile de mai sus rezultă că sectorul serviciilor e acelasi cu sectorul tertiar si cuprinde: transporturile, comertul, telecomunicatiile, serviciile financiar-bancare, de asigurări, consultanta managerială si marketing, casnice, religioase, turism etc.