Managementul Turismului

Terminologia operatiunilor de tehnica a turismului

Ansamblul metodelor, procedeelor si regulilor, îmbimate cu o anumita maiestrie personala, aplicate în executarea unei operatiuni ori lucrari sau în general, în practicarea unei profesiuni, poarta numele de tehnica.

Daca asociem acestui termen operatiunile specifice activitatilor turistice, se poate vorbi despre o tehnica a acestui domeniu, rezultata din complexitatea componentelor produsului turistic, în care serviciile oferite de prestatori se regasesc în cele mai diferite forme si proportii.

În produsul turistic nu se materializeaza doar serviciile prestatorilor (transport, primire, servirea mesei, tratament balnear, agrement, divertisment etc.), ci serviciile proprii agentiilor de turism specializate în comercializarea lor sau intermedierea diferitelor aranjamente turistice.

Terminologia elab de Organizatia Mondiala a Tur

Tehnica turistica opereaza cu o serie de concepte a caror semnificatie, în concordanta cu terminologia eleborata de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), se prezinta astfel:

-turism intern ’ activitatea turistica practicata în interiorul unei tari. El se refera atât la turismul realizat de rezidentii unei tari care viziteaza propria lor tara, cât si la ”turismul receptor”, care include vizitele nerezidentilor în tara respectiva.

-turism national ’ grupeaza turismul intern al unei tari si turismul emitator, ce se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.

-turism international ’ format din turismul receptor si turismul emitator.

-vizitator ’ orice persoana care calatoreste spre un loc, altul decât mediul sau obisnuit, pentru mai putin de 12 luni, scopul calatoriei fiind altul decât exercitarea unei activitati remunerate. Vizitatorii se împart în doua grupe:

-turisti ’ vizitatori al caror sejur include cel putin o înnoptare;

-excursionisti ’ vizitatori care se deplaseaza în scopuri turistice pentru mai putin de 24 ore, fara a include o înnoptare;

-aranjament turistic ’ ansamblul bunurilor si serviciilor prestate în timpul deplasarii în scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit, oferit de o firma specializata sau sugerat de client.

Din punct de vedere al modului de efectuare a platii, aranjamentele turistice sunt forfetare, adica oferite si vândute la un pret global.

Se cunoaste o mare varietate de aranjamente turistice în functie de formele de turism la care se refera: sejururi în statiuni turistice, excursii în circuit sau pe diferite itinerare în tara sau strainatate.

- itinerar turistic ’ reprezinta traseul pe care se desfasoara o calatorie, cu indicarea celor mai potrivite localitati sau puncte de interes turistic, în relatie cu motivatia organizarii acesteia. Itinerarul este strâns legat de perioada si de serviciile prestate.

Dupa modul de prezentare, itinerarele turistice pot fi:

-itinerar geografic ’ reprezentarea grafica ce indica parcursul de realizat, din localitatea de plecare pâna în cea de destinatie (rectiliniu, cu linie întrerupta, cu linie încrustata, circular, curbiliniu);

-itinerar generic ’ redactat de catre organizator anterior efectuarii cheltuielilor de calatorie, pentru a oferi turistului o imagine asupra etapelor pe perioada voiajului, fara precizarea datelor specifice, ci numai cu indicarea detaliata a datelor generice care sa dea o informatie suficienta asupra diverselor particularitati ale deplasarii;

-itinerar descriptiv ’ analog cu cel precedent (indicarea generica a serviciilor, fara precizarea datelor tehnice), continând descrierea turistica a traseului, localitatilor si obiectivelor ce urmeaza a fi vizibile;

-itinerar analitic sau tehnic ’ itinerar întocmit în momentul realizarii calatoriei: el contine datele tehnice necesare desfasurarii voiajului si reprezinta un document detaliat, întrucât sunt indicate orare, mijloace de transport si servicii de care va beneficia zilnic turistul;

-circuit turistic ’ itinerarul de vizita a mai multor tari, zone, localitati si puncte turistice, în care plecarea coincide cu sosirea.

Terminologia elaborata de OMT se refera si la alte concepte utilizate în turism.

Pentru cererea turistica se recomanda urmatoarele clasificari:

- În ceea ce priveste scopul vizitei, turismul receptor, emitator si national se clasifica în functie de:

1. Loisir, recreere si vacanta;

2. Vizitarea prietenilor si a rudelor;

3. Afaceri si scopuri profesionale;

4. Tratament medical;

5. Religie / pelerinaje;

6. Altele.

- În functie de durata sederii, exprimata în numarul de înnoptari, cererea este exprimata de:

1. excursionisti, care nu înnopteaza deloc (0 înnoptari)

2. turisti, care pot exprima o cerere:

- de la 1 la 3 înnoptari;

- de la 4 la 7 înnoptari;

- de la 8 la 28 înnoptari;

- de la 29 la 91 înnoptari;

- de la 92 la 365 înnoptari.

- În functie de originea si destinatia calatoriei, pentru turismul receptor este esentiala clasificarea vizitatorilor dupa tara unde îsi au rezidenta si nu dupa nationalitate.

- În functie de zona de rezidenta sau destinatia în cadrul tarii

- În functie de mijloacele de transport

AER

- curse regulate;

- curse neregulate (charter);

- alte servicii.

APA

- nave de pasageri si feriboturi;

- croaziera;

- altele.

TERESTRE

- cale ferata;

- autocar sau autobuz si alte mijloace de transport în comun;

- vehicule individuale (cu capacitate de pâna la 8 persoane);

- închiriere de vehicule;

- alte mijloace de transport terestru.

- În functie de formele de cazare turistica