Metodologizarea Managerială

3.1. Conţinut

Aşa cum am precizat în lecţiile 1 şi 2 ale lucrării, componenta metodologică a managementului (sau subsistemul metodologico – managerial) implică:

a. instrumentarul managerial (sisteme, metode şi tehnici de management) ce facilitează exercitarea proceselor de management şi a fiecărei funcţii în parte;

b. metodologiile de proiectare/reproiectare managerială, generale şi specifice, care se constituie în elemente-suport pentru managerii amplasaţi în cele trei eşaloane organizatorice, în obţinerea de performanţe manageriale şi economice corespunzătoare.

Managementul performant la nivel de organizaţie este consecinţa firească a unor demersuri complexe, unele de natură strategică (numite tendinţe), printre acestea, metodologizarea managerială, ce presupune:

- promovarea şi utilizarea de instrumente manageriale moderne, evoluate, complexe şi sofisticate, adaptate caracteristicilor constructive şi funcţionale ale organizaţiei şi managementului său;

- promovarea şi utilizarea de metodologii riguroase de analiză, proiectare/reproiectare managerială, capabile să pună la dispoziţia managerilor „paşii” necesari pentru eficientizarea muncii lor şi a domeniilor conduse.

Metodologizarea managerială se axează pe rolul determinant al subsistemului metodologic în managementul organizaţiei, acela de a scientiza prestaţia managerilor. Practic, nu pot fi invocate fundamentarea, adoptarea şi aplicarea unor decizii de calitate, mecanisme decizionale adecvate, sisteme informaţionale şi organizatorice eficiente şi eficace în afara acestui demers complex, numit metodologizare managerială.

Prof. univ. dr. O. Nicolescu arată că, în abordarea metodologico-managerială trebuie să se ţină cont de :

- proliferarea ampla a sistemelor, metodelor şi tehnicilor manageriale (în prezent, se cunosc peste 300 de astfel de instrumente manageriale, din care managerii pot „alege”);

- creşterea gradului de sofisticare a elementelor metodologico-manageriale (ne referim atât la instrumentele manageriale complexe şi sofisticate, cât şi la metodologiile de asemenea foarte complexe de proiectare/reproiectare managerială);

- computerizarea utilizării instrumentarului managerial (vezi managementul pe baza centrelor de profit, tabloul de bord, metodele decizionale care deja dispun de soft-uri de aplicare şi utilizare);

- conturarea unei dimensiuni participative subsistemului metodologico-managerial, în sensul că, atăt promovarea, cât şi utilizarea instrumentarului managerial şi a metodologiilor de proiectare/reproiectare managerială necesită implicarea unei echipe multidisciplinare de manageri şi specialisti, fără de care succesul nu poate fi asigurat;

- ascendenta elementelor metodologico-manageriale cu un puternic conţinut motivaţional;

- imprimarea unei viziuni sistemice accentuate conceperii şi utilizării instrumentarului managerial, în sensul că prioritare sunt sistemele de management complexe şi sofisticate, care integrează o gamă variată de metode şi tehnici de management;

- internaţionalizarea instrumentarului managerial, prin preluarea constructivă a unor sisteme, metode şi tehnici moderne de management din alte ţări, prin transfer internaţional de cunoştinţe şi know-how;

- profesionalizarea implementării (şi, completăm noi, utilizării) instrumentarului managerial, ca premisă importantă a obţinerii de performanţe, prin implicarea activă, efectivă şi responsabilă a managerilor competenţi, profesionişti.