Securitatea și sănătate în muncă

CURSUL NR. 1

LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Uniunea Europeana (UE) reprezintă rezultatul eforturilor depuse de către promotorii Europei comunitare începand din 1950. UE constitutie organizaţia cea mai activă de integrare multisectorială având vocaţia de a acţiona în domeniile: economic, social, politic, al drepturilor cetăţeneşti şi al relaţiilor externe ale celor 27 state membre (în urma aderării României şi Bulgariei).

Tratatul de la Paris din 1951 de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (ECSC/CECA) a deschis piaţa comună a cărbunelui şi a oţelului între cele 6 state fondatoare (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos).

În 1957, după ce proiectul constituirii unei armate europene s-a izbit, în 1954, de refuzul de ratificare al Adunării Naţionale Franceze, cele 6 state membre au decis prin Tratatul de la Roma constituirea Comunităţii Economice Europene (CEE), bazată pe libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi forţei de muncă (Piaţa comună) şi a Comunităţii Europene de Energie Atomică (EUROATOM).

Două articole din acest tratat se referă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi a protecţiei contra accidentelor şi bolilor profesionale. Cu toate acestea, baza juridică a acestor articole rămâne limitată. Astfel, dacă articolul 117 subliniază necesitatea promovării îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi muncă (statele membre subordonează acestea funcţionării pieţei comune, care trebuie să favorizeze armonizarea sistemelor sociale), articolul 118 limitează acţiunea comunitară în domeniul social la o colaborare strânsă între Comisie şi statele membre, rezumându-se în final la studii, avize şi consultaţii.

Primele acţiuni comunitare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost începute în 1957, când au fost lansate acţiuni ,,pilot,, pentru promovarea cercetărilor referitoare la securitatea şi sănătatea în munca a muncitorilor din sectoarele cărbunelui şi oţelului.

În 1974, prin decizie a Consiliului, a fost creat Comitetul Consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă ( denumit pe scurt Comitetul consultativ).

Aceste acţini au fost urmate de lansarea în 1978 şi 1984 a primului şi celui de al doilea program de acţiune în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă şi de adoptarea de măsuri legislative.

În 1987 prin Actul Unic European se face o importantă revizuire a Tratatului de la Roma, prin introducerea articolului 118 A creându-se baza juridică specifică asigurării securităţii şi sănătăţii muncitorilor. Prin articolul 118 A se stipulează angajamentul statelor membre de a promova îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în scopul protejării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi se fixează ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente în acest domeniu.

Pe această bază, în 1988 Comisia a adoptat cel de al III lea program de acţiune în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, fiind recunoscut de către Consiliu ca un cadru adecvat al începerii aplicării art.118 A la nivelul Comunităţii.

El constă într-o serie de propuneri de texte legislative în domeniile în care există probleme majore de securitate şi sănătate.

În contextul pieţei interne şi a liberei circulaţii a muncitorilor, obiectivul legislativ comunitar este de a furniza o bază de cerinţe minimale care să garanteze un nivel suficient de protecţie împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale şi de a facilita libera circulaţie a muncitorilor.

Astfel, anul 1989 marchează o serie de acţiuni importante în domeniul social:

- adoptarea Directivei – cadru 89/391/CEE

- carta socială şi

- programul de acţiune referitor la punerea în aplicare a cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor.

Decizia Comisiei de a declara în 1992 Anul european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă a fost luată pentru a se forma un punct de vedere asupra celui de al III - lea program de acţiune şi, în plus, pentru sensibilizarea unui număr cât mai mare de persoane cu privire la problemele de securitate şi sănătate în muncă.

În februarie 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene, şi care va intra în funcţiune la 1 noiembrie 1993.

Printre punctele importante cuprinse în Tratatul de la Maastricht este şi cel care se referă la extinderea Europei sociale prin punerea în practică a cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor, adoptată în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.

La nivelul Comunităţii este important să se asigure transparenţa şi vizibilitatea acţiunilor Comisiei. Aceasta se asigură în primul rând prin informare, afirmând astfel preocuparea comună a Comunităţii statelor membre, partenerilor sociali şi a ansamblului de muncitori în ceea ce priveşte îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă.