Servicii publice centrale de stat

SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DE STAT

1. Consideratii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administratia publica reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executie concreta, a legii.

Aceasta activitate se realizeaza de catre autoritatile administrative centrale sau locale, si poate avea caracter:

- de dispozitie- reglementari elaborate si emise pe baza si în executia legii;

- de prestatie servicii publice de interes general sau local.

Având în vedere faptul car nevoile si cerintele societatii în general sau ale fiecarui cetatean în parte sufera modificari frecvente în timp si spatiu, administratia publica trebuie sa aiba un caracter dinamic, sa se adapteze la aceste realitati, fapt pentru care îsi creeaza si organizeaza structuri care sa raspunda acestor cerinte si nevoi reclamate de societate. Aceste cerinte si nevoi pot fi:

- Generale - la nivelul întregii comunitati organizate în stat (aparare, ordine publica, educatie, sanatate);

- Specifice - la nivelul colectivitatilor din judete, orase sau comune (alimentare cu apa, gaze, lumina, energie termica, salubrizare).

Autoritatile administrative au menirea de a transpune în practica prevederile legii executând-o sau organizând executarea acesteia. în acest scop, ele disoun de resurse (financiare, materiale, umane) si de competente atribuite corespunzator sarcinilor ce revin fiecareia.

Varietatea si complexitatea acestor sarcini, precum si nevoia sporita de eficientizare a activitatilor administrative au impus structurarea sistemului administratiei publice pe mai multe paliere;carora li s-au atribuit nivele de competenta si implicit de decizie adecvate.

Datorita mobilitatii în timp si spatiu a cerintelor si nevoilor societatii, colectivitatilor si cetatenilor, evolutia autoritatilor administrative este continua, atât în organizare cât si în activitate. Pe masura modificarilor cerintelor si nevoilor, dorintelor si aspiratiilor, apar noi servicii, altele dispar, iar altele îsi modifica, parametrii de functionare.

În prezent, administratia publica din România este structurata pe doua mari nivele:

- Administratie publica de stat, care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale:

- Administratie publica locala

Serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administratie centrala si ele au existat în tarile Române înca înainte de organizarea Guvernului ca organ de stat.

Regulamentele Organice din 1831 în Muntenia si 1832 în Moldova, vorbesc despre atributiile unor înalti demnitari, despre transformarea unor ranguri boieresti în functii de ministrii, astfel:

- "marele vornic dinlauntru" avea atributii în domeniul problemelor interne, agriculturii,

lucrarilor publice, învatamântului, sanatatii si asistentei sociale;

- "marele vistiernic" se ocupa de problemele finantelor, industriei si comertului;

- "secretarul statului" era seful cancelariei, tinea legatura cu celelalte departamente si

autoritati interne si cu agenti externi si contrasemna toate decretele domnului;

- "marele logofat al dreptului" raspundea de organizarea si buna functionare a justitiei;

- "marele logofat al credintei" se ocupa de problemele cultelor;

- "marele spatar" raspundea de problemele ostirii.

Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o noua transformare în organizarea administratiei prin organizarea a opt ministere: Interne, Finante, Justitie, Culte, Instructiune Publica, Afaceri Straine, Lucrari Publice, Razboi si Control. La acestea s-a adaugat, în perioada cuprinsa între 1809 si Marea Unire din 1918, înfiintarea Ministerului Domeniilor în 1883 iar, în 1894, aparitia Curtii de Conturi în locul Ministerului Controlului.

Constitutia din 1938 a instaurat dictatura regala, puterea executiva a regelui executându-se prin ministrii (nu prin Guvem al carui rol a fost redus la zero) care raspundeau politic numai în fata regelui.

Anii 1940 - 1944 au reprezentat o noua perioada de schimbari semnificative în structura Administratiei Publice prin suspendarea Constitutiei si realizarea conducerii starului de presedintele Consiliului de Ministrii care avea puteri depline pentru a conduce statul, el fiind si cel care-i numea pe ministrii. Acestia erau raspunzatori de actele lor si puteau fi trimisi în judecata în fata înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Dupa 1944 pâna în 1989 a avut loc instaurarea treptata a dictaturii totalitare, materializata în statul comunist condus de partidul unic.

Perioada imediat urmatoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare si înfiintare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic. Era necesara înfiintarea unor ministere al caror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse în Proclamatia de la 27 decembrie 1989.

Astfel, în data de 26 decembrie a fost numit primul ministru, în 27 decembrie a fost numit ministrul apararii nationale si s-a reorganizat Ministerul Apararii Nationale, prin trecerea în competenta sa a Departamentului Securitatii Statului si a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne. În 28 decembrie au fost numiti doi vice-prim ministrii si s-a înfiintat Ministerul Economiei Nationale. Ministerul Agriculturii si Mediului înconjurator, Ministerul Culturii, iar pâna la sfârsitul anului au mai fost înfiintate urmatoarele ministere si organisme si numiti ministrii pentru: Ministerul Industriei, Economiei, Electronicii si Informatiei, Ministerul Învatamântului, Ministerul Sportului, Comisia Nationala pentru Statistica. Comisia Nationala pentru Standarde si Calitate.

2. Categorii de institutii prestatoare de servicii publice centrale

Institutiile publice centrale prestatoare de servicii sunt:

Presedintia României este o institutie publica care functioneaza în baza Constitutiei, a Decretului Lege nr. 92/1990 si a Legii nr. 114 din 6 iulie 1994 si are ca scop asigurarea exercitarii de catre Presedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constitutie si prin legi.

Prin institutia "Presedintia României" în sensul legii, întelegem serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui României pentru îndeplinirea atributiilor sale.

Aceste servicii publice au rolul de a stabili relatii de colaborare cu autoritatile publice si de a primi sprijinul acestora în vederea înfaptuirii prerogativelor si exercitarii competentelor care îi revin Presedintelui României.

Aceste competente se refera. în conformitate cu actele urgente si/sau de importanta deosebita, participarea la sedintele guvernului, încheierea de tratate internationale ce au fost în prealabil negociate de Guvern. Altfel spus, Presedintele României, ca sef al executivului, alaturi de primul-ministru, datorita regimului politic semiprezidential si a sistemului nostru constitutional care "consacra un executiv bicefal", este atât sef al puterii executive, cât si autoritate centrala a Administratiei Publice.

Institutia "Presedintia României" îndeplineste urmatoarele roluri: reprezinta statul român, garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitând functia de mediere între puterile statului precum si între stat si societate (art. 80, alin. 1 si 2 din Constitutia României). Pentru îndeplinirea acestor roluri, aceasta institutie a Administratiei Publice centrale are la dispozitie un vast aparat de lucru. Adresa site: www.presidency.ro