Sisteme Agroalimentare

SA=ansamblu de agenti economici aflati in interactiune dinamica, participand direct/indirect la crearea unor fluxuri de bunuri si servicii orientate spre asigurarea alimentatiei unei populatii date.

Rolul SA: - asigurarea securitatii si sigurantei alimentare ale populatiei;

- contribuie la crearea PIB-ului; - aport la unitatea unor resurse umane;

- stimuleaza productia in sectoarele economice care ii asigura diversi f ;

- integrarea unei tari in schimburile internationale de bunuri agroalimentare.

In SA exista un nr foarte mare si divers de agenti economici (exploatatii agro, societati de stocare si distributie, intreprinderi de procesare si comercializare a produselor agro, institutii financiare).

Functia SA presupune si manifestarea unor relatii care sa includa proiecte de reglare, de ajustare structurale si de parteneriat. Relatii: de colaborare (acelasi nivel de operare), de piata, de concurenta.

Schimburile dintre ag ec si deschiderea catre mediu fac sa circule fluxul de bunuri, servicii si de bani.

Stadii ale SA: Privind in timp si in spatiu SA a trecut prin mai multe stadii si anume : agricol, de tranzitii, agroindustrial, agrotertial.

Trasaturi ale stadiilor:

1)Stadiul agricol: - corespunde unei economii de autosubzistenta cu un canal scurt;

- consumatorii sunt producatori ai propriei hrane;

-transformarea si comercializarea produselor agricole sunt limitate, negative (inexistente);

-se spune ca astazi este specific tarilor cel mult putin avansate, de mai putin de 700$ PIB/an (tari rurale)

2)Stadiul de tranzitie : - inceputurile sale tin de aparitia unui sector comercial;

- se dezvolta prelucrarea artizanala a materiilor prime in afara agriculturi;

-e legat de fluxurile comerciale si finite;

-a aparut in perioada Renasterii (aparitie Italia);

-intalnit la majoritatea tarilor in curs de dezvoltare (venituri slabe 700-2800$ PIB/an/cap)

3)Stadiul agroindustrial: - se regaseste in putine tari ale lumii;

-se considera ca e atins atunci cand valoarea bruta creata in industria de procesare depaseste pe cea din agricultura

-industriile alimentare au trecut de la o productie de masa valorizand activitatea lor in preturile produselor alimentare;

-se observa o puternica crestere a consumatiilor in restaurante (se dezvolta urbanismul, schimbari ale modelului de consum); -se regasesc in tari cu venituri ridicate (Franta din 1992).

4)Stadiul agrotertial : - marcat de preponderea societatilor agroalimentare;

- consumul in restaurante; - incepera anilor ’80 – SUA.

Niveluri de activiate in SA : agicultura; industria agroalimentara (masa de integratori); comertul cu produse agroalimentare; industriile si societatile care furnizeaza SA consumuri intermediare si bunuri de echipament; importuri si exporturi; consumatorul (produse proaspete).

Componentele SA : intreprinderea agroalimentara; filiere de produse; dimensiunea energetica a SA (transformatorii de energie); dimensiune tehnologica (modul in care se observa produsele agricole vegetale si animale ; produsele pescuitului si acvaculturii; produsele agroindustriale; alte produse bioalimentare rezultate din biomasa neagroalimentara).

Intreprinderea in domeniul agoralimentar

Pe masura dezvoltari ec-sociale modalitatile sub care produsele agricole sunt puse la dispozitia consumatorilor s-au diversificat. Este urmarea faptului ca unele dintre ele in totalitate/partial, sunt supuse in prealabil unei productii de prelucrare: in afara exploatatiilor agricole sau chiar si in interiorul unei exploatatii (microintegrarea /autointegrare). In plus s-a diversificat si imbunatatirea formei de prezentare. Prelucrarea si prezentarea produdelor agricole si respectiv alimentarea revine in principal intreprinderilor din industria agroalimentara.

In SA formele de activitate specifice sunt realizate in diferite entitati sociologice care se deosebesc intre ele din punct de vedere tehnic al organizarii produselor transformatoare, al tehnicilor de productie, dar si al raporturilor sociale dintre componentii lor.

Privita ca o unitate organizatorica intreprinderea este: utilizatoare de resurse; sursa de bogatie; detinatoare de putere economica; domeniu de exercitare al managementului.

In intreprinderea agroalimentara:

-se aloca si se combina functia de productie, pe criterii economice si ecologice, sub actiune umana directa/indirecta pentru a se obtine produse;

-au loc proiecte motivationale: salarii, venituri (pt furnizori, dividente, dobanda), de functiile ei fiind interesate multe persoane si organizatii din exterior;

-se manifesta relatii de colaborare (componentii interactioneaza si comunica pt realizarea de obiective), dar pot sa apara si relatii conflictuale intre salariati si manager, salariati si patronat;

-este loc de exercitare a puterii, detinatorii acesteia luand decizii care se transmit si urmand a fi aplicate;

-este un sistem deschis aflat in relatie directa cu mediul ambiant.

Particularitati ale intreprinderilor:

-e o intreprindere cuprinsa de industria alimentara (ramura a industriei prelucratoare);

-pt desfasurarea activitatii se adreseaza unui univers agricol, care la randul sau prezinta particularitati, aspecte variate privind structura de productie, de exploatatie, privind fenomenele sociale;

-relatiile se desfasoara direct/indirect;

-activitatea lor, pe materii prime agricole, resimt influentele variatiei nivelului productiei agricole;

-in aceasta intreprindere multe produselor sunt biologice, ceea ce se intampla in industria alimentara putanduse aprecia cel putin partial ca fiind o “prelungire” a agiculturii;

-actiuni in domeniul produselor,intreprinde agralimentara are posibilitatea de diversificare a produselor;

-activitatile ei sunt influentate si de participarea ofertei de materii prime: unele sunt perisabile’ la o serie dintre ele oferta se ragaseste in perioade scurte (sezoniere), iar cererea este esalonata/ decalonata;

-specificul activitatilor intreprinderilor este determinat si de schimbari intervenite in modelele de consum si circuitele de distributie: organizarea pietei asigurand pozitionarii unui produs pe piata tinand seama de crearea unei marci proprii, ambalarea si impachetarea produselor cmerciale.

Unele dintre aceste particularitati isi pun amprenta asupra functionarii intreprinderilor, utilizand capacitatea de productie, performantele economice, exercitarii managementului, demerarii unei afaceri, ele putand sa reprezinte fi premise de la care se porneste.