Valori și Atitudini

VALORILE SI ATITUDINILE

Alaturi de diferentele demografice si caracteristicile de personalitate valorile si

atitudinile vin sa diferentieze oamenii.

- Valorile

Valorile pot fi definite ca preferinte clare privind actiuni potrivite sau efecte.

Valorile reflecta, pentru o persoana, sensul de bine sau rau sau „cum ar trebui” sa

fie. De exemplu „drepturi egale pentru toti” sau „oamenii ar trebui tratati cu

respect” sunt valori reprezentative. Valorile tind sa influenteze atitudinile si

comportamentul. De exemplu daca împartasiti valoarea privind drepturile egale si

veti lucra într-o organizatie care trateaza mai bine managerii decât angajatii,

atitudine ar fi ca acea firma este incorecta si prin urmare e posibil sa nu fiti foarte

productivi sau pur si simplu sa parasiti acel loc de munca.

Surse si tipuri de valori

Parintii, prietenii, profesorii si alte grupuri de referinta pot sa ne influenteze

valorile individuale. Valorile se dezvolta ca si produs al învatarii si al experientei si

interfereaza cu mediul cultural în care oamenii traiesc. Deoarece învatarea si

experientele sunt diferite de la o persoana la alta rezulta si valori diferite. Asemenea

diferente sunt foarte adânc înradacinate si dificil (daca nu imposibil) de schimbat;

multe dintre ele îsi au radacinile în copilarie si modul în care cineva a fost crescut.

Psihologul Milton Rokeach a dezvoltat o clasificare a valorilor în doua categorii:

- valori terminale – care reflecta preferintele unei persoane privind ceea ce vrea

sa realizeze în viata, obiectivele pe care le urmareste pe întreg parcursul vietii;

- valori instrumentale – care reflecta mijloacele prin care sa fie atinse obiectivele;

adica cum ai putea sa ajungi la ceea ce îti doresti.

Valori terminale Valori instrumentale

O viata confortabila (si prospera)

O viata captivanta (dinamica)

Realizare (o contributie care sa dureze)

Pace în lume (o lume fara conflicte si razboaie)

Frumusete în lume (frumusetea naturii si a artelor)

Egalitate (fratie, oportunitati egale)

Siguranta familiei (grija pentru cei pe care îi iubim)

Libertate (independenta, libera alegere)

Fericire (satisfactie, multumire)

Armonie interna (fara conflicte interne)

Iubire

Siguranta nationala (protectie împotriva atacurilor)

Placere (linistit, o viata placuta)

Mântuire (salvare, viata eterna)

Respect de sine (stima de sine)

Recunoastere sociala (admiratie, respect)

Prietenie adevarata (prieteni apropiati)

Întelepciune (întelegere matura a vietii)

Ambitie (munca din greu)

Receptiv la nou

Capabil (competent, eficace)

Voios (vesel)

Curat (ordonat, simplu)

Curajos (a lupta pentru credinte)

Iertator (a accepta scuzele)

Serviabil (ai ajuta pe altii)

Onest (sincer, de încredere)

Imaginativ (creativ, îndraznet)

Independent (încrezator în sine)

Intelectual (inteligent, meditativ)

Logic (rational, consecvent)

Iubitor (plin de afectiune, delicat)

Obedient (respectuos, ascultator)

Politicos (curtenitor, manierat)

Responsabil (sigur, demn de încredere)

Auto-controlat (auto-disciplinat)

Cercetarile au aratat ca ambele tipuri de valori difera de la grup la grup. Aceste

diferente în preferinte pot încuraja conflictul sau acordul atunci când diverse

- Comportament organizational

2

- Valori teoretice,

economice, estetice,

sociale, politice,

religioase

- Valori legate de

realizare, ajutor si

atentie pentru altii,

onestitate si cinste

- Congruenta valorilor

– atunci când indivizii

împartasesc valori

similare

- Hofstede: 4+1

dimensiuni culturale

- Cultura – ansamblu

de valori care

conditioneaza

comportamentele si

atitudinile

grupuri se întâlnesc, de exemplu manageri executivi cu sindicalisti.

O alta clasificare frecvent utilizata este cea dezvoltata de Gordon Allport si

asociatii sai. Ei au considerat sase tipuri de valori:

- teoretice – interes în descoperirea adevarului prin gândire sistematica si

argumentare.

- economice – interes în utilitate si practica, inclusiv acumularea bogatiei.

- estetice – interes în frumusete, forma si armonie artistica.

- sociale – interes în oameni si iubire ca si relatie umana.

- politice – interes în a câstiga puterea si a influenta alti oameni.

- religioase – interes în unitate si întelegerea cosmosului ca întreg.

Grupurile difera în ceea ce priveste modul în care sunt ierarhizate valorile în

functie de importanta. De exemplu: preoti – religioase, sociale, estetice, politice,

teoretice, economice; manager de achizitii – economice, teoretice, politice,

religioase, estetice, sociale.

Pentru oamenii din organizatii, la locul de munca, cea mai potrivita clasificare

este cea a lui Maglino care vine cu urmatoarea schema:

- realizare – a duce la bun sfârsit lucrurile si a munci din greu pentru a îndeplini

sarcini dificile

- ajutor si atentie acordata altora – a fi preocupat de alti oameni si a-i ajuta pe

altii.

- onestitate – a spune adevarul si a face ceea ce crezi ca este bine

- cinste – a fi impartial si a face ce este corect

Aceste patru valori s-au aratat a fi importante la locul de munca si acest cadru ar

trebui sa fie relevant pentru comportamentul organizational.

Valorile pot sa fie influentate prin congruenta valorii, care apare atunci când

indivizii îsi exprima sentimente pozitive la întâlnirea altora care împartasesc valori

similare cu ale lor. Când valorile difera, sau sunt incongruente, poate apare

conflictul asupra obiectivelor sau modurilor de realizare a acestora. Clasificarea lui

Maglino a fost folosita pentru a analiza congruenta valorilor dintre lideri si

subordonati. Concluziile au fost ca subordonatii sunt mi satisfacuti de liderul pe

care îl au atunci când exista congruenta în termeni de realizare, ajutor, onestitate si

obiectivitate.