Bazele Comerțului

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 253 în total
Cuvinte : 129693
Mărime: 377.96KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stela Dima

Cuprins

CUPRINS 2

CAPITOLUL I 5

DISTRIBUŢIA MĂRFURILOR 5

1.1. Conţinutul, rolul şi funcţiile distribuţiei mărfurilor 6

1.1.1. Conţinutul distribuţiei mărfurilor 6

1.1.2. Rolul şi funcţiile distribuţiei 7

1.2. Tipologia canalelor de distribuţie 8

1.3. Circuite de distribuţie pentru bunurile de consum individual, produse de utilizare productivă, produse agricole şi servicii 10

1.4. Evoluţia distribuţiei mărfurilor şi a circuitelor comerciale pe plan mondial 15

1.5. Aspecte specifice privind distribuţia mărfurilor şi circuitele comerciale în cadrul Uniunii Europene 19

CAPITOLUL II 25

COMERŢUL - ACTIVITATE PROFESIONALĂ ÎN ECONOMIE 25

2.1. Comerţul: definire, istoric, conţinut, funcţii 25

2.1.1. Definirea noţiunii de comerţ 25

2.1.2. O succintă abordare istorică 26

2.1.3. Conţinutul activităţii de comerţ 29

2.1.4. Funcţiile comerţului 31

2.2. Actele de comerţ 36

2.3. Comerciantul 40

2.3.1. Definirea noţiunii de comerciant 40

2.3.2. Restricţiile cu privire la libertatea de a exercita diverse activităţi comerciale 41

2.3.3. Obligaţiile şi prerogativele comerciantului 42

CAPITOLUL III 48

COMERŢUL CU RIDICATA 48

3.1. Conţinutul activităţii şi rolul economic al comerţului cu ridicata 48

3.1.1. Conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata 48

3.1.2. Rolul economic al comerţului cu ridicata 50

3.2. Funcţiile comerţului cu ridicata 53

3.3. Tipologia activităţii comerciale cu ridicata 54

3.4. Tendinţe în evoluţia comerţului cu ridicata pe plan mondial 58

CAPITOLUL IV 65

COMERŢUL CU AMĂNUNTUL 65

4.1. Conţinutul activităţii, rolul economic şi funcţiile comerţului cu amănuntul 65

4.2. Tipologia activităţii comerciale cu amănuntul 69

4.2.1. Sectorizarea activităţii comerciale cu amănuntul 69

4.2.2. Structura formelor de vânzare utilizate în comerţul cu amănuntul 74

4.3. Tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul pe pian mondial 85

4.3.1. Factorii de influenţă a evoluţiei comerţului cu amănuntul pe plan mondial 85

CAPITOLUL V 104

SERVICIILE COMERCIALE 104

5.1. Locul serviciilor în cadrul comerţului contemporan 105

5.2. Conţinutul serviciilor comerciale 107

5.2.1. Sistemul de definire a serviciilor comerciale 108

5.2.2. Caracteristicile serviciilor comerciale 109

5.2.3. Comensurarea utilităţii şi integrarea serviciilor comerciale în complexul de facilităţi oferit consumatorilor 113

5.3. Tipologia serviciilor comerciale şi implicaţiile ei asupra strategiilor de distribuţie 114

5.4. Tendinţe pe plan mondial în dezvoltarea serviciilor comerciale 119

CAPITOLUL VI 133

RELAŢIILE COMERCIANŢILOR CU PRODUCĂTORII 133

6.1. Conţinutul şi necesitatea relaţiilor comercianţilor cu producătorii 133

6.2. Formele relaţiilor comercianţilor cu producătorii 136

6.2.1. Negocierea - atribut al schimbului 137

6.2.2. Relaţiile precontractuale 139

6.2.3. Relaţiile contractuale 141

6.2.4. Relaţiile postcontractuale 144

6.3. Reglementări juridice privind relaţiile comercianţilor cu producătorii 145

CAPITOLUL VII 149

RELAŢIILE COMERŢULUI CU CONSUMATORII 149

7.1. Locul relaţiilor cu consumatorii în ansamblul activităţii comerciale 150

7.2. Conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii 151

7.3. Baza motivaţională a relaţiilor comerţ-consumator 154

CAPITOLUL VIII 162

PROTECŢIA CONSUMATORULUI 162

8.1. Conceptul de protecţie a consumatorilor 162

8.2. Structura câmpului de acţiune al protecţiei consumatorilor 164

8.3. Obiectivele programelor de protecţie a consumatorilor 169

8.4. Organizarea procesului de protecţie a consumatorilor , 172

8.4.1. Implicarea puterii publice în procesul de protecţie a consumatorilor 172

8.4.2. Organizarea consumatorilor, ca formă proprie de protecţie a drepturilor acestora 179

CAPITOLUL IX 188

POSIBILITĂŢI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII COMERCIALE 188

9.1. Principiile organizării activităţii comerciale 188

9.2. Firma comercială 199

9.3. Tipuri de firme comerciale 201

CAPITOLUL X 213

SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL 213

10.1. Comerţul independent 214

10.2. Comerţul asociat 215

10.2.1. “Grupările de cumpărare” sau “cooperativele” comercianţilor cu amănuntul 215

Extras din document

CAPITOLUL I

DISTRIBUŢIA MĂRFURILOR

Problematica distribuţiei mărfurilor, prin complexitatea sa, trebuie abordată într-un context mai larg, pentru a putea evidenţia consistenţa şi perspectivele unui asemenea sector, luându-se în considerare, pe de o parte, diversitatea formelor sale - comerţ cu amănuntul, comerţ cu ridicata, comerţ mijlociu etc. - iar pe de altă parte, necesitatea unei evaluări corecte a rolului său, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea producţiei, cât şi în promovarea şi modernizarea consumului, astfel încât să poată fi apropiată de toate celelalte forme şi sectoare ale pieţei. Într-o asemenea accepţiune, este necesar a se porni de la schimbul de mărfuri şi rolul acestuia în evoluţia economică a fiecărui stat sau comunitate.

Organizarea schimburilor de mărfuri, în realizarea cărora este antrenat comerţul, constituie unul dintre actele fundamentale ale societăţii. Acest act care antrenează întreaga structură socială, prin acţiuni mai mult sau mai puţin spontane, defineşte, de fapt, locul economiei în ansamblul vieţii sociale, specializarea tot mai puternică şi delimitarea din ce în ce mai riguroasă a domeniilor de acţiune atât în cadrul frontierelor naţionale, cât şi pe scară mondială.

Multitudinea de întreprinzători particulari sau colectivi, ce produc sau comercializează produse, creşterea numărului de consumatori sau a între¬prinderilor utilizatoare ce au nevoie de produse, apariţia cumpărătorilor repre¬zentanţi, precum şi a diferitelor categorii de intermediari au generat, în timp, apariţia unui cadru propice desfăşurării şi derulării schimburilor respective. Un asemenea cadru este reprezentat de piaţă, care apare ca un ansamblu de medii de comunicaţii prin care vânzătorii se informează unilateral asupra a ceea ce se oferă, a ceea ce au nevoie, asupra preţurilor pe care le cer şi pe care le propun, în scopul încheierii tranzacţiilor.

Pe măsura dezvoltării societăţii, piaţa a cunoscut evoluţii spectaculoase, trecând prin stadii succesive, de la forma sa tradiţională, reprezentată de halele publice, la forma sa modernă, bazată pe reţele de comunicaţii şi de distribuţie, care generează adevărate şocuri asupra organizării schimburilor din întreaga lume. Un asemenea context impune, în actuala perioadă, o cercetare deosebită pentru a defini conţinutul complex al pieţei şi al limbajului comunicaţiilor, fenomen ce apare ca deosebit de important atât pentru dezvoltarea şi derularea actelor de vânzare-cumpărare, cât şi a activităţii comerciale în general.

O componentă importantă a activităţii pe care agenţii economici o desfăşoară în cadrul pieţei este reprezentată de procesul de comercializare.

În economia modernă, caracterizată printr-o complexitate deosebită, cazurile în care un O componentă importantă a activităţii pe care agenţii economici o desfăşoară în cadrul producător poate să-şi vândă direct mărfurile realizate sunt mai rare. Fabricantul lumii moderne are posibilitatea de a apela la o serie de intermediari ce îndeplinesc în cadrul pieţei diverse funcţii, alcătuind anumite circuite comerciale sau intrând ca elemente componente ale lanţului logistic specific fiecărui produs destinat pieţei. Căutând să vină în sprijinul tuturor participanţilor la realizarea fluxului produselor (producător → comerţ cu ridicata → comerţ cu amănuntul → consumator) lucrarea de faţă încearcă să lămurească o serie de probleme legate de distribuţie, abordate din punct de vedere comercial. Ea uşurează astfel procesele de decizie cu privire la stabilirea circuitelor produselor, atât sub aspectul fundamentării căilor de alegere a canalelor de distribuţie de către producători şi stabilirea logisticii corespunzătoare acestora, cât şi în ceea ce priveşte sistemele de integrare a grosiştilor, detailiştilor în vederea asigurării reţelei de unităţi şi a formelor corespunzătoare de comercializare a mărfurilor în cadrul fiecărei zone şi a tuturor punctelor de consum.

1.1. Conţinutul, rolul şi funcţiile distribuţiei mărfurilor

1.1.1. Conţinutul distribuţiei mărfurilor

Termenul de distribuţie desemnează ansamblul mijloacelor şi al operaţiunilor care asigură punerea la dispoziţia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor realizate de către întreprinderile producătoare. Sau, altfel spus, distribuţia reprezintă procesul prin care bunurile şi serviciile sunt puse la dispoziţia consumatorilor - intermediari sau finali - asigurându-li-se acestora facilităţile de loc, timp, mărime etc, potrivit cerinţelor pe care le manifestă în cadrul pieţei.

Mijloacele şi operaţiunile desemnate prin termenul de distribuţie se clasifică în două mari categorii, ce pot fi consemnate prin noţiunile de “distribuţie comercială” şi distribuţie fizică”. Distribuţia comercială constă în a transfera titlul de proprietate asupra produsului de la producător la consumator. Distribuţia respectivă poate fi asigurată prin intermediul agenţilor de distribuţie. Aceştia pot fi individuali, ca de exemplu vânzătorii din întreprindere, sau pot fi întreprinderi de comerţ cu ridicata, societăţi comerciale ce se ocupă de comerţul prin corespondenţă sau de comerţul cu amănuntul etc. Distribuţia fizică, la rândul său, constă în a pune, din punct de vedere material, bunurile şi serviciile la dispoziţia consumatorilor, cu ajutorul mijloacelor de transport şi al stocajului. Distribuţia fizică mai este întâlnită în literatura de specialitate şi sub denumirea de logistică comercială.

În economia modernă, a cărei evoluţie este bazată pe o funcţionare liberă a mecanismului de piaţă, procesul de distribuţie se are în vedere ca un proces care trebuie să contribuie la promovarea progresului economic general. Într-un asemenea cadru de interpretare, distribuţia depăşeşte limitele unei simple vehiculări de mărfuri, adăugând sau asociind acesteia o gamă de servicii în continuă creştere, precum şi o influenţă activă a producţiei, pe baza cunoaşterii amănunţite a consumatorilor. Drept urmare, conceptul de distribuţie nu trebuie confundat cu mişcarea mărfurilor. În timp ce mişcarea mărfurilor are în vedere deplasarea fizică a mărfurilor de la producţie la consum, conceptul de distribuţie are în vedere un proces mai larg, care începe în momentul în care produsul este gata pentru a fi lansat pe piaţă şi se sfârşeşte o dată cu consumarea actului de vânzare la consumatorul final. în acest interval de timp şi spaţiu au loc o serie de activităţi economice, cum ar fi: livrarea mărfurilor, transportul acestora, depozitarea şi conservarea lor, stocarea, vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul etc.; mobilizarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare realizării procesului respectiv; stabilirea modalităţilor de transfer a titlurilor de proprietate şi asigurarea practică a acestor titluri etc. Toate acestea au drept scop satisfacerea corespunzătoare a nevoilor consumatorilor şi, prin aceasta, creşterea cifrei de afaceri, generatoare de profit, a fiecărei firme implicate în tranzacţiile comerciale.

1.1.2. Rolul şi funcţiile distribuţiei

Producătorii şi consumatorii, în cadrul oricărei societăţi, sunt separaţi prin .distanţă, prin ignorarea reciprocă a mijloacelor şi nevoilor, prin disproporţii între cantităţile oferite de către fiecare producător şi cele cerute de fiecare consumator, precum şi prin decalajul dintre perioadele de realizare a produselor şi momentul manifestării nevoilor. Comerţul, ca fază intermediară esenţială între funcţia producţiei şi cea a consumului sau a utilizării, trebuie să asigure echilibrul necesar în cadrul pieţei şi fluiditatea actelor de vânzare-cumpărare.

Pornind de la aceste considerente, distribuţiei îi revine rolul de a regulariza “iscarea bunurilor şi serviciilor între producţie şi consum şi de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii ca: proximitatea preţului de vânzare, posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile şi serviciile ce corespund cel mai bine nevoilor şi exigenţelor etc. în vederea realizării echilibrului necesar în cadrul pieţei, prin regularizarea mişcării bunurilor şi serviciilor între producţie şi consum, distribuţia reuneşte un ansamblu de funcţii economice esenţiale atât pentru producători cât şi pentru consumatori, permiţând scurgerea producţiei spre locurile de consum, în cele mai bune condiţii.

Între principalele funcţii ale distribuţiei, literatura de specialitate consemnează:

• schimbarea proprietăţii asupra produsului, respectiv efectuarea transferului succesiv al dreptului de proprietate de la producător la consumator prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare;

• deplasarea produselor de la producător la consumator prin intermediul activităţilor de transport, stocare, condiţionare, manipulare, demontare sau asamblare, ambalare, etalare, vânzare etc.

Preview document

Bazele Comerțului - Pagina 1
Bazele Comerțului - Pagina 2
Bazele Comerțului - Pagina 3
Bazele Comerțului - Pagina 4
Bazele Comerțului - Pagina 5
Bazele Comerțului - Pagina 6
Bazele Comerțului - Pagina 7
Bazele Comerțului - Pagina 8
Bazele Comerțului - Pagina 9
Bazele Comerțului - Pagina 10
Bazele Comerțului - Pagina 11
Bazele Comerțului - Pagina 12
Bazele Comerțului - Pagina 13
Bazele Comerțului - Pagina 14
Bazele Comerțului - Pagina 15
Bazele Comerțului - Pagina 16
Bazele Comerțului - Pagina 17
Bazele Comerțului - Pagina 18
Bazele Comerțului - Pagina 19
Bazele Comerțului - Pagina 20
Bazele Comerțului - Pagina 21
Bazele Comerțului - Pagina 22
Bazele Comerțului - Pagina 23
Bazele Comerțului - Pagina 24
Bazele Comerțului - Pagina 25
Bazele Comerțului - Pagina 26
Bazele Comerțului - Pagina 27
Bazele Comerțului - Pagina 28
Bazele Comerțului - Pagina 29
Bazele Comerțului - Pagina 30
Bazele Comerțului - Pagina 31
Bazele Comerțului - Pagina 32
Bazele Comerțului - Pagina 33
Bazele Comerțului - Pagina 34
Bazele Comerțului - Pagina 35
Bazele Comerțului - Pagina 36
Bazele Comerțului - Pagina 37
Bazele Comerțului - Pagina 38
Bazele Comerțului - Pagina 39
Bazele Comerțului - Pagina 40
Bazele Comerțului - Pagina 41
Bazele Comerțului - Pagina 42
Bazele Comerțului - Pagina 43
Bazele Comerțului - Pagina 44
Bazele Comerțului - Pagina 45
Bazele Comerțului - Pagina 46
Bazele Comerțului - Pagina 47
Bazele Comerțului - Pagina 48
Bazele Comerțului - Pagina 49
Bazele Comerțului - Pagina 50
Bazele Comerțului - Pagina 51
Bazele Comerțului - Pagina 52
Bazele Comerțului - Pagina 53
Bazele Comerțului - Pagina 54
Bazele Comerțului - Pagina 55
Bazele Comerțului - Pagina 56
Bazele Comerțului - Pagina 57
Bazele Comerțului - Pagina 58
Bazele Comerțului - Pagina 59
Bazele Comerțului - Pagina 60
Bazele Comerțului - Pagina 61
Bazele Comerțului - Pagina 62
Bazele Comerțului - Pagina 63
Bazele Comerțului - Pagina 64
Bazele Comerțului - Pagina 65
Bazele Comerțului - Pagina 66
Bazele Comerțului - Pagina 67
Bazele Comerțului - Pagina 68
Bazele Comerțului - Pagina 69
Bazele Comerțului - Pagina 70
Bazele Comerțului - Pagina 71
Bazele Comerțului - Pagina 72
Bazele Comerțului - Pagina 73
Bazele Comerțului - Pagina 74
Bazele Comerțului - Pagina 75
Bazele Comerțului - Pagina 76
Bazele Comerțului - Pagina 77
Bazele Comerțului - Pagina 78
Bazele Comerțului - Pagina 79
Bazele Comerțului - Pagina 80
Bazele Comerțului - Pagina 81
Bazele Comerțului - Pagina 82
Bazele Comerțului - Pagina 83
Bazele Comerțului - Pagina 84
Bazele Comerțului - Pagina 85
Bazele Comerțului - Pagina 86
Bazele Comerțului - Pagina 87
Bazele Comerțului - Pagina 88
Bazele Comerțului - Pagina 89
Bazele Comerțului - Pagina 90
Bazele Comerțului - Pagina 91
Bazele Comerțului - Pagina 92
Bazele Comerțului - Pagina 93
Bazele Comerțului - Pagina 94
Bazele Comerțului - Pagina 95
Bazele Comerțului - Pagina 96
Bazele Comerțului - Pagina 97
Bazele Comerțului - Pagina 98
Bazele Comerțului - Pagina 99
Bazele Comerțului - Pagina 100
Bazele Comerțului - Pagina 101
Bazele Comerțului - Pagina 102
Bazele Comerțului - Pagina 103
Bazele Comerțului - Pagina 104
Bazele Comerțului - Pagina 105
Bazele Comerțului - Pagina 106
Bazele Comerțului - Pagina 107
Bazele Comerțului - Pagina 108
Bazele Comerțului - Pagina 109
Bazele Comerțului - Pagina 110
Bazele Comerțului - Pagina 111
Bazele Comerțului - Pagina 112
Bazele Comerțului - Pagina 113
Bazele Comerțului - Pagina 114
Bazele Comerțului - Pagina 115
Bazele Comerțului - Pagina 116
Bazele Comerțului - Pagina 117
Bazele Comerțului - Pagina 118
Bazele Comerțului - Pagina 119
Bazele Comerțului - Pagina 120
Bazele Comerțului - Pagina 121
Bazele Comerțului - Pagina 122
Bazele Comerțului - Pagina 123
Bazele Comerțului - Pagina 124
Bazele Comerțului - Pagina 125
Bazele Comerțului - Pagina 126
Bazele Comerțului - Pagina 127
Bazele Comerțului - Pagina 128
Bazele Comerțului - Pagina 129
Bazele Comerțului - Pagina 130
Bazele Comerțului - Pagina 131
Bazele Comerțului - Pagina 132
Bazele Comerțului - Pagina 133
Bazele Comerțului - Pagina 134
Bazele Comerțului - Pagina 135
Bazele Comerțului - Pagina 136
Bazele Comerțului - Pagina 137
Bazele Comerțului - Pagina 138
Bazele Comerțului - Pagina 139
Bazele Comerțului - Pagina 140
Bazele Comerțului - Pagina 141
Bazele Comerțului - Pagina 142
Bazele Comerțului - Pagina 143
Bazele Comerțului - Pagina 144
Bazele Comerțului - Pagina 145
Bazele Comerțului - Pagina 146
Bazele Comerțului - Pagina 147
Bazele Comerțului - Pagina 148
Bazele Comerțului - Pagina 149
Bazele Comerțului - Pagina 150
Bazele Comerțului - Pagina 151
Bazele Comerțului - Pagina 152
Bazele Comerțului - Pagina 153
Bazele Comerțului - Pagina 154
Bazele Comerțului - Pagina 155
Bazele Comerțului - Pagina 156
Bazele Comerțului - Pagina 157
Bazele Comerțului - Pagina 158
Bazele Comerțului - Pagina 159
Bazele Comerțului - Pagina 160
Bazele Comerțului - Pagina 161
Bazele Comerțului - Pagina 162
Bazele Comerțului - Pagina 163
Bazele Comerțului - Pagina 164
Bazele Comerțului - Pagina 165
Bazele Comerțului - Pagina 166
Bazele Comerțului - Pagina 167
Bazele Comerțului - Pagina 168
Bazele Comerțului - Pagina 169
Bazele Comerțului - Pagina 170
Bazele Comerțului - Pagina 171
Bazele Comerțului - Pagina 172
Bazele Comerțului - Pagina 173
Bazele Comerțului - Pagina 174
Bazele Comerțului - Pagina 175
Bazele Comerțului - Pagina 176
Bazele Comerțului - Pagina 177
Bazele Comerțului - Pagina 178
Bazele Comerțului - Pagina 179
Bazele Comerțului - Pagina 180
Bazele Comerțului - Pagina 181
Bazele Comerțului - Pagina 182
Bazele Comerțului - Pagina 183
Bazele Comerțului - Pagina 184
Bazele Comerțului - Pagina 185
Bazele Comerțului - Pagina 186
Bazele Comerțului - Pagina 187
Bazele Comerțului - Pagina 188
Bazele Comerțului - Pagina 189
Bazele Comerțului - Pagina 190
Bazele Comerțului - Pagina 191
Bazele Comerțului - Pagina 192
Bazele Comerțului - Pagina 193
Bazele Comerțului - Pagina 194
Bazele Comerțului - Pagina 195
Bazele Comerțului - Pagina 196
Bazele Comerțului - Pagina 197
Bazele Comerțului - Pagina 198
Bazele Comerțului - Pagina 199
Bazele Comerțului - Pagina 200
Bazele Comerțului - Pagina 201
Bazele Comerțului - Pagina 202
Bazele Comerțului - Pagina 203
Bazele Comerțului - Pagina 204
Bazele Comerțului - Pagina 205
Bazele Comerțului - Pagina 206
Bazele Comerțului - Pagina 207
Bazele Comerțului - Pagina 208
Bazele Comerțului - Pagina 209
Bazele Comerțului - Pagina 210
Bazele Comerțului - Pagina 211
Bazele Comerțului - Pagina 212
Bazele Comerțului - Pagina 213
Bazele Comerțului - Pagina 214
Bazele Comerțului - Pagina 215
Bazele Comerțului - Pagina 216
Bazele Comerțului - Pagina 217
Bazele Comerțului - Pagina 218
Bazele Comerțului - Pagina 219
Bazele Comerțului - Pagina 220
Bazele Comerțului - Pagina 221
Bazele Comerțului - Pagina 222
Bazele Comerțului - Pagina 223
Bazele Comerțului - Pagina 224
Bazele Comerțului - Pagina 225
Bazele Comerțului - Pagina 226
Bazele Comerțului - Pagina 227
Bazele Comerțului - Pagina 228
Bazele Comerțului - Pagina 229
Bazele Comerțului - Pagina 230
Bazele Comerțului - Pagina 231
Bazele Comerțului - Pagina 232
Bazele Comerțului - Pagina 233
Bazele Comerțului - Pagina 234
Bazele Comerțului - Pagina 235
Bazele Comerțului - Pagina 236
Bazele Comerțului - Pagina 237
Bazele Comerțului - Pagina 238
Bazele Comerțului - Pagina 239
Bazele Comerțului - Pagina 240
Bazele Comerțului - Pagina 241
Bazele Comerțului - Pagina 242
Bazele Comerțului - Pagina 243
Bazele Comerțului - Pagina 244
Bazele Comerțului - Pagina 245
Bazele Comerțului - Pagina 246
Bazele Comerțului - Pagina 247
Bazele Comerțului - Pagina 248
Bazele Comerțului - Pagina 249
Bazele Comerțului - Pagina 250
Bazele Comerțului - Pagina 251
Bazele Comerțului - Pagina 252
Bazele Comerțului - Pagina 253

Conținut arhivă zip

  • Bazele Comertului.doc

Alții au mai descărcat și

Marketingul pâinii și a principalelor produse de panificație din cadrul firmei SC Comcereal SA - Fabrica de pâine, Vaslui

DATE MONOGRAFICE PRIVIND S.C. COMCEREAL S.A. FABRICA DE PÂINE VASLUI 1.1. Aspecte generale Societatea este denumită S.C. COMCEREAL S.A. şi...

Politica de Distribuție

Introducere Această lucrare a fost elaborată cu scopul de a-mi servi pentru susţinerea lucrării de licenţă, tema aleasă de mine este studierea...

Merchandising

Introducere În lucrarea de faţă sunt evidenţiate noţiunea de merchandising în ansamblul ei precum şi principiile, instrumentele şi tehnicile...

Studiu privind Aprovizionarea și Promovarea unor Produse Alimentare

CAPITOLUL 1 NECESITATEA ELABORĂRII PROIECTULUI ŞI CONSECINŢELE SOCIAL – ECONOMICE PH. Kalter arată că: “Marketingul este un proces social şi de...

Studiu Practic privind Principiile, Tehnicile și Instrumentele de Merchandising la Fidelio Supermarket

1. Autoservirea 1.1. Principiul furnizării de materiale ajutătoare în exteriorul supermarketului Fidelio -Tehnica semnele exterioare...

Analiza Mediului de Marketing în Industria Alimentară

Abstract: Analiza mediului de marketing este importantă, în primul rând, prin relevanța pe care o dă procesului de planificare strategică de...

Politică de produs în marketingul alimentar

1.1.Delimitări conceptuale şi clasificări privind produsele agroalimentare Politica de produs reprezintă conduita pe care o adoptă firma referitor...

Politică de produs la SC Găești SA

CAPITOLUL I POLITICA DE PRODUS Politica de produs reprezintă principala componentă a mixului de marketing a întreprinderii inclusiv pe piaţa...

Te-ar putea interesa și

Baze de date on-line pentru comerțul electronic

Introducere : Argumentarea alegerii studiului de caz . “Baze de date on-line pentru comertul electronic “ : - Etimologic , termenul de comert vine...

Elaborarea și Fundamentarea Programului de Vânzări

CAPITOLUL 1 ACTIVITATEA COMERCIALĂ – CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. DEFINIRE Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii, comerţul are...

Rolul economic al comerțului în dezvoltatea orașului Moreni

CAPITOLUL 1 STRUCTURA ACTIVITATII COMERCIALE IN MORENI 1.1 Comertul cu ridicata Introducere Analiza problematicii distributiei marfurilor...

Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R-

Capitolul 1. Oferta de mărfuri şi servicii Conţinutul ofertei de mărfuri şi structura acesteia Producţia realizată în vederea satisfacerii...

Bazele comerțului grile

Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. __B_ 1. Nu constitue caracteristici...

Economia comerțului

1.1.Definirea noţiunii de comerţ. 1.2.O succintă abordare istorică. 1.3.Funcţiile comerţului. 1.1. Definirea noţiunii de comerţ Unul din cele...

Bazele Comerțului

3.1. Introducere Analiza problematicii distribuţiei mărfurilor tratată în primul capitol al prezentei lucrări a scos în evidenţă faptul că...

Bazele Comerțului

1. Prezentarea modului de organizare a schimburilor de marfuri si a sistemelor de antrenare a comertului în procesul circulatiei bunurilor si...

Ai nevoie de altceva?