Copywriting

Cursul practic Copywriting urmareste sa dezvolte cunostintele si deprinderile acumulate de studenti de-a lungul cursurilor de publicitate din anii de studiu anteriori: Introducere în publicitate, O teorie a creatiei publicitare (Creatie în publicitate), Atelier de publicitate.

Cursul îsi propune sa integreze sistemele expresive publicitare în ansamblul sistemelor expresive elaborate si exploatate de societate, în domeniul culturii înalte, a elitelor (literatura, fotografie, cinematograf, pictura etc.), al culturii de masa (fotografie de moda, seriale de televiziune, benzi desenate etc.)...

La întâlnirile lunare, studentii vor discuta pe marginea unor opere luate din domeniile susmentionate si din publicitate, încercând sa descopere elemente comune si elemente diferentiatoare. Vor putea astfel integra publicitatea în dinamica expresiva a epocii, identifica unele caracteristici ale evolutiei culturii actuale etc.

Studentii vor avea de pregatit un referat / eseu / comentariu în care sa urmareasca semnificatiile utilizarii unui procedeu compozitional sau stilistic într-o reclama si într-o opera luata dintr-unul din câmpurile culturale susmentionate (literatura, cinematograf, pictura, fotografie etc.). Acest referat / eseu / comentariu va fi notat.

Doua exemple – într-unul o reclama este comparata cu o poezie, într-altul, o reclama este comparata cu un tablou – vor lamuri orientarea discutiilor la întâlnirile lunare.

Côté face, il écrit; côté pile, il efface

(Cu aversul scrie, cu reversul sterge) (Conté, instrumente de scris)

În poezia lui Blaga sunt usor de identificat trei serii alcatuite din câte trei elemente:

a) termeni definind vârste (biologice, psihice etc.): copil, tânar, batrân; acesti termeni definesc cele trei mari perioade ale existentei umane, asa cum le recunosc si accepta îndeobste indivizii;

b) termeni – verbe – care definesc alte trei activitati umane puternic valorizate: a râde, a cânta, a tacea: sunt manifestarea ori a unor mari bucurii (râd si cânta cei fericiti, cei bucurosi), ori a unor mari întelegeri (tac cei întelepti, cei atenti la sensurile lumii);

c) termeni – substantive – definind trei „activitati” socotite definitorii pentru om: joc, iubire, întelepciune; pentru multi, aceste trei „activitati” deosebesc oamenii de restul vietuitoarelor (animalele se joaca, si joaca lor este o cale de a deprinde comportamente – de vânatoare, de pilda – menite sa le asigure supravietuirea; multe dintre jocurile oamenilor nu au foloase practice, sunt gratuite)

Fiecarui termen din prima serie îi corespunde un termen din seria a doua: copilul râde, tânarul cânta, batrânul tace. Foarte scurte (substantiv-subiect si verb-predicat), propozitiile (1), (3) si (5) fixeaza actiunea definitorie a fiecarei vârste; nu e nimic spectaculos aici, e ca si cum poetul vrea sa ne aminteasca ceea ce de altfel stim foarte bine.

Propozitiile (2), (4) si (6) sunt foarte simple ca organizare gramaticala: substantiv-subiect si a fi si substantiv, care alcatuiesc un predicat nominal. Atractia vine din faptul ca a) substantivul nume predicativ din fiecare propozitie este trasatura definitorie a vârstei din propozitia anterioara si b) subiectul este exprimat prin cele doua substantive care sunt trasaturile definitorii ale celorlalte doua vârste. Procedeul prezentat la b) are mai mare importanta pentru forta persuasiva a poeziei, pentru ca tinde sa anuleze diferentele între cele trei vârste; astfel, daca întelepciunea si iubirea sunt joc etc., daca deci fiecare aluneca cu atâta usurinta în celelalte, înseamna ca între ele nu exista atât opozitie, cât asemanare. Din copilarie în tinerete si în batrânete se trece pe nesimtite.

Mai mult, ele se definesc reciproc într-un soi de cerc închis, în care nu mai poate intra nimic. De altfel, nu e greu de vazut ca orice cuvânt introdus în sau scos din poezie i-ar distruge organizarea perfecta.

Poezia se numeste Trei fete. Evoca Sfânta Treime, unul în trei. În om coexista elemente care îi dau unitate, constanta, stabilitate si elemente care îl fac sa se schimbe, sa se transforme.

În organizarea poeziei recunoastem: