Cuprins
- Capitolul 1. Integrarea activitatii de achizitii în cadrul functiunilor întreprinderii 5
- 1.1. Achizitiile – factor determinant al activitatii întreprinderii 5
- 1.2. Cadrul conceptual al achizitiilor 5
- 1.3. Achizitiile – functie strategica a întreprinderii 6
- 1.4. Terminologie si elemente asociate operatiilor fizice 8
- 1.5. Operatii fizice ale procesului de aprovizionare 10
- 1.6. Principiile achizitiilor 10
- 1.7. Tipologia achizitiilor 12
- 1.8. Mixul de marketing în achizitii 16
- Capitolul 2. Impactul globalizarii asupra achizitiilor 19
- 2.1. Structura geografica multipolara si schimburile internationale 19
- 2.2. Mondializarea activitatii întreprinderii 21
- 2.3. Dualitatea în marketing: marketing global versus marketing local 22
- 2.3.1. Marketing global 23
- 2.3.2. Marketing local 24
- Capitolul 3. Repere juridice în achizitii 28
- 3.1. Contractul - definitie, continut si clasificare 28
- 3.1.1. Definitia contractului 28
- 3.1.2. Elemente de continut ale contractului 29
- 3.1.3. Clasificarea contractelor 30
- 3.2. Acte juridice premergatoare contractului 31
- 3.3. Clauzele INCOTERMS 35
- 3.4. Punctele cheie ale unui contract. Cazuri particulare 39
- 3.5. Notiunile de pret si cost în elaborarea contractelor 42
- 3.6. Contractul de fabricatie în OEM (Original Equipment Manufacturer) 43
- Capitolul 4. Comunicarea si negocierea în achizitii 44
- 4.1. Comunicarea umana 44
- 4.2. Temperamentele umane 46
- 4.3. Negocierea în achizitii 49
- 4.4. Alegerea strategiei 50
- 4.5. Negocierea propriu-zisa 51
- 4.5.1. Argumentarea 54
- 4.5.1.1. Etapele argumentarii 55
- 4.5.1.2. Modalitati de argumentare 56
- 4.5.2. Obiectiile si refuzul 57
- 4.5.3. Refuzul si argumentarea refuzului 59
- 4.5.4. Presiunea asupra pretului 60
- 4.5.4.1. Negocierea pretului 61
- 4.5.4.2. Tehnici de prezentare a pretului 62
- 4.5.5. Luarea deciziilor 63
- Capitolul 5. Gestiunea resurselor materiale în achizitii 65
- 5.1. Modele de gestiune a fluxurilor 65
- 5.2. Încadrarea functiei de aprovizionare într-un sistem cu patru dimensiuni 68
- 5.3. Trecerea de la un sistem bazat pe fluxuri împinse la un sistem bazat pe fluxuri
- trase 69
- 5.4. Modele de gestiune a stocurilor 72
- 5.4.1. Categorii de stocuri 72
- 5.4.2. Factori care influenteaza nivelul stocului 73
- 5.4.3. Tipologia modelelor de gestiune a stocurilor 75
- 5.4.4. Etapele planificarii necesarului de aprovizionat 78
- 5.4.5. Metode de determinare a necesarului de materiale 80
- 5.4.5.1. Metoda de calcul direct 80
- 5.4.5.2. Metoda de calcul pe baza de analogie 81
- 5.4.5.3. Metoda de calcul pe baza sortimentului tip 81
- 5.4.5.4. Metoda coeficientilor dinamici 81
- 5.5. Bilantul de materiale 82
- Capitolul 6. Gestiunea resurselor umane în achizitii 85
- 6.1. Misiunea si obiectivele celor care lucreaza în achizitii 85
- 6.2. Corelatia nivel de dezvoltare a firmei – nivel de pregatire al achizitorilor 86
- 6.3. Calitatile si defectele unui bun achizitor 88
- 6.4. Meserii posibile în domeniul achizitiilor 90
- Capitolul 7. Analiza ofertei si certificarea furnizorilor 95
- 7.1. Elaborarea cererii de oferta si alegerea furnizorilor 95
- 7.1.1. Prezentarea generala a ofertei de achizitie 95
- 7.1.2. Alegerea preliminara a furnizorului 98
- 7.1.2.1. Exemple de analiza a ofertelor si de selectie a furnizorilor 98
- 7.1.2.2. Metoda utilitatii globale în alegerea furnizorilor 100
- 7.2. Evaluarea economica a furnizorului 101
- 7.3. Metode de evaluare a riscului de faliment 105
- 7.3.1. Modelul lui Conan si Holder 105
- 7.3.2. Modelul lui Altman cu 5 variabile 105
- 7.4. Masurarea performantei furnizorului 106
- Capitolul 8. Subcontractarea 109
- 8.1. Criterii care influenteaza decizia în subcontractare 109
Extras din curs
CAP. 1 INTEGRAREA ACTIVITATII DE ACHIZITII ÎN CADRUL
FUNCTIUNILOR ÎNTREPRINDERII
1.1. Achizitiile - factor determinant al activitatii întreprinderii
Nu toate întreprinderile acorda achizitiilor aceeasi importanta. Acest lucru depinde de
ponderea pe care o au cheltuielile totale efectuate pentru achizitia de materii prime si
materiale în totalul cheltuielilor întreprinderii. Spre exemplificare vom considera o
întreprindere care are vânzari anuale totale de 1 mil. Euro si un profit de 10%, adica de
100.000 euro. Întreprinderea cheltuieste 50% din cifra sa de afaceri pe materii prime,
materiale si servicii si poate face economii la aceste cheltuieli de 5%. Un calcul simplu va
evidentia urmatoarea situatie :
Vânzari 1 mil euro
Profit 10% 100.000 euro
Achizitii 50% 500.000 euro
Economii 5% din achizitii 25.000 euro
Profit total 125.000 euro
Daca rata profitului ramâne la 10%, dar întreprinderea nu este capabila sa obtina economii de
5% la achizitii, pentru a obtine acelasi profit de 125.000 euro, ar trebui sa creasca cifra de
afaceri cu 250.000 euro, ceea ce înseamna 25%. Aceasta demonstratie nu vrea sa arate ca
întreprinderea poate neglija obiectivele privind cifra de afaceri.
1.2. Cadrul conceptual al achizitiilor
Istoric vorbind, într-o prima etapa, aprovizionarea era o activitate operationala.
Metodele utilizate aveau ca scop stabilirea necesarului de materiale si optimizarea
aprovizionarii cu ajutorul unor procedee care serveau ca suport pentru luarea deciziilor.
Stabilitatea datelor referitoare la volume si costuri unitare care alimenteaza modelele
cantitative de simulare sau optimizare este o conditie necesara pentru validarea rezultatelor
obtinute.
Aprovizionarea este o functie de interfata între gestiunea ofertelor (supply side) si
gestiunea cererii (demand side). Aceasta încadrare sub dubla tutela, organizationala si
comerciala, complica tentativele de optimizare.
Aprovizionarea nu poate fi analizata separat, ci ca o parte integranta a unui sistem ale
carui elemente se gasesc în interdependenta, iar cel mai mic dezacord sau cea mai marunta
disfunctionalitate determina rupturi imediate în aval care blocheaza partea amonte. Daca
partea amonte detine resursele fizice, partea aval detine informatia care le mobilizeaza.
Aceasta crestere a complexitatii este datorata în principal urmatorilor factori:
- incertitudinii create de sezonalitatea cererii si ofertei care antreneaza fenomene de
oscilatie a fluxurilor;
- reducerii continue a ciclului de viata al produselor ca urmare a progresului tehnic;
- lipsa de vizibilitate în cadrul unui canal de distributie în ansamblul sau, ca urmare a
unei cvasicoordonari si a unei slabe comunicari între diferiti agenti economici;
- presiunea concurentiala.
Achizitiile caracterizeaza functiile întreprinderii de natura marketingului, comerciala si
juridica, care au ca scop organizarea cumpararii de bunuri fizice si servicii de care
întreprinderea are nevoie pentru a-si realiza misiunea.
Aprovizionarea caracterizeaza procesul de planificare si gestiune a fluxurilor fizice de
la furnizor la client. Din acest motiv aprovizionarea caracterizeaza gestiunea stocurilor în
amonte, transporturile, adica întregul sistem logistic în amonte.
Aceasta separare în doua functiuni este justificata dincolo de cuvinte, deoarece cele
doua activitati sunt corespunzatoare unor meserii diferite ale întreprinderii. Achizitia
constituie o componenta autonoma ce tine de functia de marketing, în timp ce aprovizionarea
este mai strâns legata de planificarea si gestiunea productiei.
1.3. Achizitiile – functie strategica a întreprinderii
În mod traditional achizitiile nu au avut nici un rol strategic. Ele executau
aprovizionarea pentru productie cu scopul de a satisface niste nevoi în baza unor specificatii
definite de altii. Obiectivul lor principal, întotdeauna pe termen scurt, era obtinerea celui mai
mic pret.
În ultimii zece ani aceasta functie practic a explodat dobândind un rol strategic,
urmarind realizarea unor obiective foarte variate.
Competitia internationala determina întreprinderile sa fie tot mai competitive. Daca în
anii ’70 întreprinderile erau orientate, în mod traditional, spre dezvoltarea investitiilor
comerciale în paralel cu diferite actiuni menite sa duca la cresterea productivitatii, astazi ele
sunt orientate spre domenii mai putin exploatate: achizitiile.
Factorii cheie de succes care au dus la dezvoltarea achizitiilor sunt:
1) Cautarea competitivitatii
Motivele principale sunt urmatoarele:
a) În orice întreprindere achizitiile cuprind, pe de o parte, achizitiile pentru productie
(materii prime, subansamble si componente), iar pe de alta parte, subcontractarea industriala,
investitiile, serviciile, proprietatea intelectuala. Astfel, în unele întreprinderi achizitiile
reprezinta între 50-80% din costul final al produsului (procentul este mai mare în distributie).
b) În ultima perioada unele întreprinderi au optat pentru o strategie de recentrare,
orientându-se asupra meseriilor de baza, abandonând o serie de activitati care erau în prealabil
integrate. Aceasta alegere a facut ca sa le fie încredintate furnizorilor uneori conceptia, alteori
realizarea în întregime a unui produs. Astazi 70% din costul unei masini este dat de cei care o
echipeaza.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Curs Achizitii.pdf