Dezvoltatea competitivă a produselor

Nivelul de trai al unei natiuni pe termen lung depinde de abilitatea de a creste nivelul productiei in industriile unde firmele ei sunt competitive.

Stabilitatea macroeconomica, forta de munca ieftina, abundenta resurselor nationale, politica industriala a guvernelor sau diferitele tehnici de management, toate, in conceptia lui PORTER sunt explicatii de ce unele tari prospera si altele nu.

Porter (1990) - abordarea "diamantului" - ilustreaza relatia sistematica dintre factorii competitivitatii (4 arii - conditiile factorilor, conditiile cererii, contextul strategiei firmei si concurentei, industriile înrudite).

Criterii generale, care individual si impreuna pot determina avantajele competitive ale natiunii:

conditiile existente-resursele naturale, umane, financiare, infrastructura fizică şi administrativă, infrastructura de informaţii şi cea ştiintifică şi tehnologică. Toate acestea contribuie la calitatea şi specializarea factorilor de producţie.

conditiile cererii-mărimea şi dinamica pieţei, gradul de sofisticare a clienţilor locali, presiunea de inovare pe care aceştia o pun asupra competitorilor pe piaţă, existenţa unor nişe de piaţă specializate.

industrii complementare si industrii de sustinere-prezenţa unor furnizori locali capabili şi prezenţa unor industrii înrudite care permit integrarea pe verticală.

mediul in care firmele se concureaza-intensitatea competiţiei locale, existenţa unui context concurenţial stimulativ.

“Diamantului lui Porter” i-au fost adăugate ulterior două componente (Jacobs şi de Jong, 2002; Jacobs şi Lankhuizen, 2005).

hazardul moral, se referă la evoluţii impredictibile şi exogene unei anumite naţiuni. De exemplu, creşterea preţului carburanţilor pe plan internaţional, sau erupţia unui vulcan. Criza economică globală este de asemenea un factor care ţine de hazardul moral.

rolul guvernului, este mult mai controversat. Guvernul influenţează desigur şi celelalte laturi ale diamantului, în special condiţiile factorilor (prin investiţii în infrastructură şi educaţie mai ales). Dintr-o perspectivă îngustă, rolul guvernului se referă la politica fiscală şi bugetară. Dintr-o perspectivă mai largă, rolul guvernului este acela de catalizator, de a încuraja dezvoltarea companiilor, de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare, de a facilita crearea unor competenţe specializate, de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu, de a sprijini politica anti-trust şi a stopa comportamentul colusiv, de a stimula investiţiile în capitalul uman, în inovare şi în infrastructură.

Rapoarte privitoare la competitivitate -studii comparative anuale privind competitivitatea natiunilor, care utilizeaza un mare numar de criterii de comparatie a statelor.

Global Competitiveness Report (elaborat de the World Economic Forum)

- World Competitiveness Yearbook (elaborat de the Institute for Management Development) (“Institute for Management Development” din Lausanne este una dintre cele mai importante scoli de afaceri din lume, cu o experienta de peste 50 de ani in dezvoltarea competentelor de leadership ale managerilor companiilor internationale.)