Dreptul afacerilor

Curs
10/10 (2 voturi)
Domeniu: Marketing
Conține 3 fișiere: docx
Pagini : 254 în total
Cuvinte : 86139
Mărime: 1.73MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Ioana Nely Militaru

Cuprins

Introducere. Raportul juridic de drept al afacerilor 4

U 1 - RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI 9

Raportul juridic civil de dreptul afacerilor 9

Noțiune, caractere și structură 9

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 1

Părțile raportului juridic 14

Secţiunea I. 1. Precizări terminologice referitoare la persoana fizică şi

persoana juridică 14

Secţiunea I. 2. Persoana fizică 15

Secţiunea 1.2.1. Capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu

a persoanei fizice. Clasificare 15

Secţiunea I.2.2. Identificarea persoanei fizice 17

Secţiunea I. 3. Profesioniştii persoane fizice/persoane juridice

subiecte ale dreptului afacerilor 20

S. I. 3. 1. Precizări prealabile 20 S. I. 3. 2 Delimitări ale noțiunilor 21 S. I. 3. 3 Profesioniştii comercianţi 22 S. I. 3. 4. Comerciantul - persoană fizică autorizată (PFA) 23 S. I. 3. 5. Comerciantul - întreprinzător persoană fizică titular

al întreprinderi individuale 25

S. I. 3. 6. Întreprinderea familială 27 S. I. 3. 7. Condiţiile impuse profesionistului persoană fizică în vederea

dobândirii calităţii de comerciant 30

Secţiunea I. 4. Obligaţiile profesioniştilor comercianţi potrivit Legii

nr. 26/1990, modificată, privind registrul comerţului 38

Precizări prealabile 38

S. I. 4. 1. Organizarea Registrului Comerţului 39

S. I. 4. 2. Efectuarea înregistrărilor 40

Secţiunea I. 5. Persoana juridică 47

S. I. 5. 1. Definiţie. Elemente constitutive 47 S. I. 5. 2. Categorii de persoane juridice. 48 S. I. 5. 3. Înfiinţarea persoanei juridice 50 S. I. 5. 4. Înregistrarea persoanei juridice 53

S. I. 5. 5. Capacitatea civilă a persoanei juridice 53

I. 5. 5. 1. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice 53

I. 5. 5. 2. Conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei juridice 54

I. 5. 5. 3. Capacitatea de exerciţiu a persoanei

juridice şi funcţionarea acesteia 55

I. 5. 5. 4. Funcţionarea persoanei juridice 56

I. 5. 5. 5. Dispoziţii speciale privind persoanele juridice de drept public 56

I. 5. 5. 6. Identificarea persoanei juridice 57

I. 5. 5. 7. Protecţia juridică a atributelor de identificare 59

I. 5. 5. 8. Reorganizarea persoanei juridice 59

I. 5. 5. 9. Încetarea persoanei juridice 63

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 2

Conținutul raportului juridic civil 68

S. II. 1. Definiţia conţinutului raportului juridic 68

S. II. 2. Clasificarea drepturilor subiective civile 69

S. II. 3. Proprietatea privată şi proprietate publică 75

S. II. 3. 1. Proprietatea privată 75

S. II. 3. 2. Administrarea bunurilor altuia (art. 792 - 794 Cod civil) 80

S. II. 3. 3. Proprietatea publică 84

S. II. 4. Obligația civilă 90

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 3

Obiectul raportului juridic 93

III. 1. Sensurile expresiei ,,obiectul raportului juridic,, 93

III. 2. Bunurile - obiect derivat al raportului juridic 94

Extras din document

Din punct de vedere terminologic, elementele de drept comercial care fac obiectul disciplinei dreptul afacerilor sunt revendicate de ramura dreptului comercial. Denumirea drept comercial atribuită tuturor afacerilor poate fi criticată , mai cu seamă pentru că termenii comerţ şi comercial desemnează, de fapt, operaţiunile legate de marfă - distribuţia şi, uneori, activitatea de producţie. Dreptul afacerilor are un domeniu de reglementare mult mai vast, acoperind şi faza de producţie. S-a exprimat în literatura juridică opţiunea pentru „denumirea drept al afacerilor, ca alternativă a dreptului comercial, care cuprinde toate normele juridice ce reglementează afacerile, indiferent de ce natură sunt, de drept privat sau de drept public.”

Denumirea drept al afacerilor sugerează ideea că acest drept reprezintă un ansamblu de norme juridice care reglementează afacerile.

Noţiunea de afacere este sinonimă cu cea de comerţ - luată în sensul ei larg, ca activitate aducătoare de profit, indiferent că ea constă exclusiv în schimbul şi circulaţia mărfurilor sau într-o altă variantă economică (financiară, industrială etc.). Din câte se constată şi limbajul economic se adaptează mai uşor la noţiunea de afacere. Au devenit deja uzuale expresii precum mediu de afaceri, om de afaceri, plan de afaceri etc. Cu acelaşi înţeles, noţiunea de afacere este întâlnită şi în limbile de circulaţie internaţională, business în engleză, affaire în franceză, geschaft în germană.

Dreptul afacerilor reglementează relaţiile sociale ale întreprinderii din momentul înfiinţării ei până în momentul desfiinţării (lichidării), implicaţiile ramurilor de drept public în afaceri, a celor care reglementează relaţiile ce se stabilesc între stat, pe de-o parte, şi comerciant, pe de altă parte (dreptul administrativ, dreptul fiscal, dreptul penal etc.), relevând intervenţia statului în economie. Dreptul afacerilor impune aplicarea unor dispoziţii de drept civil (cum ar fi acele reglementări care au în vedere protecţia consumatorilor, regimul juridic al bunurilor) sau a unor dispoziţii din dreptul muncii (ca angajarea salariaţilor într-o întreprindere, răspunderea disciplinară, materială, jurisdicţia muncii etc.).

Dificultatea studierii dreptului afacerilor rezultă şi din faptul inexistenţei unei definiţii care să fie unanim acceptată în literatura de specialitate.

Dreptul afacerilor este o ştiinţă interdisciplinară (pluridisci-plinară), spre deosebire de dreptul comercial, care este una din ramurile dreptului privat, având un domeniu de reglementare mai întins decât dreptul comercial.

Problema frontierelor dreptului afacerilor este acută. Trebuie să se degaje criteriul raţional care permite determinarea cu precizie a domeniului dreptului afacerilor. Pentru aceasta s-a convenit să se delimiteze dreptul afacerilor în raport cu dreptul civil şi în raport cu dreptul comercial.

Dreptul afacerilor îşi afirmă specificitatea sa în raport cu dreptul civil. Dar sunt întreţinute cu acesta raporturi complementare. Cerinţele proprii ale dezvoltării afacerilor sunt: rapiditate şi simplitate, securitate, tehnicitate, încredere reciprocă, solidaritate. De asemenea, dreptul afacerilor fiind un drept de excepţie faţă de dreptul civil, care este un drept comun, trebuie supus unor interpretări restrictive.

În ceea ce priveşte complementaritatea dreptului civil şi a dreptului afacerilor, trebuie spus că dreptul afacerilor - în ciuda specificului său - nu îşi este suficient lui însuşi. El nu constituie o ramură absolut autonomă a dreptului, are nevoie de alte discipline şi, în principal, de dreptul civil. De exemplu, vânzarea mărfurilor aparţine, în principiu, domeniului dreptului afacerilor. Dar regimul juridic al vânzării comerciale este reglementat, într-o foarte largă măsură, prin normele juridice civile.

Dar şi dreptul afacerilor, la rândul său, influenţează dreptul civil, dreptul afacerilor fiind expansionist. Instituţiile dreptului afacerilor, care au făcut dovada eficacităţii lor, sunt - în mod voit - preluate, după un anumit timp, de legislaţia civilă. Se poate spune, de asemenea că dreptul afacerilor serveşte ca laborator pentru experimentarea anumitor reguli noi, care sunt până la urmă adoptate şi generalizate de dreptul civil. Astfel, în dreptul francez, expansionismul dreptului afacerilor este, în special, manifestat, de exemplu, în evoluţia dreptului procedurilor colective de redresare şi de lichidare judiciară a întreprinderilor. Tradiţional, procedura falimentului, cu alaiul său de sancţiuni, era rezervată comercianţilor. Din 1967, procedura falimentului s-a aplicat tuturor persoanelor juridice de drept privat. Din 1985, noua procedură de redresare şi lichidare judiciară a fost declarată egal aplicabilă meşteşugarilor şi, în 1988, a fost extinsă asupra agricultorilor. Prin urmare, o instituţie a dreptului comercial a fost extinsă în afara dreptului comercial. Astăzi, procedurile colective de redresare şi lichidare judiciară se aplică tuturor întreprinderilor, ele făcând parte din dreptul întreprinderii.

Raporturile dintre dreptul afacerilor şi dreptul comercial sunt paradoxale. Pe de-o parte, cele două ramuri întreţin un raport de rivalitate. Fiecare pretinde că reglementează singur ansamblul relaţiilor profesionale private având un obiect economic. Dar, pe de altă parte, dreptul afacerilor şi dreptul comercial sunt condamnate să trăiască împreună. Ele formează un tot inseparabil. Din punct de vedere istoric, dreptul comercial a apărut primul şi are un trecut îndelungat. El s-a afirmat ca o disciplină independentă. Dar, începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, a început să se simtă concurenţa unei noi ramuri de drept - dreptul afacerilor.

Cunoaşterea dreptului afacerilor prezintă importanţă, deoarece acest proces are ca scop înlăturarea riscurilor juridice sau a unei afaceri dezavantajoase ca urmare a necunoaşterii ansamblului de norme juridice care, printr-o coroborare corectă, permit dezvoltarea unei afaceri eficiente.

Reglementările care au incidenţă asupra afacerilor, în mod frecvent, privesc următoarele probleme:

-adoptarea unor măsuri de precauţie elementare în faza executării obligaţiilor contractuale (punerea în întârziere a debitorului, luarea unor măsuri conservatorii, garanţii etc.);

-cunoaşterea condiţiilor în care un acord este un veritabil contract, precum şi forţa obligatorie a negocierilor şi tratativelor prealabile încheierii unei afaceri;

-cunoaşterea dispoziţiilor legale de drept civil şi de drept comercial privind clauza penală, clauza limitativă de răspundere sau de neresponsabilitate, pentru obligaţiile contractuale asumate de partenerii de afaceri;

-necesitatea invocării excepţiei de ordine publică şi a fraudei la lege, atunci când apare necesar, dacă raporturile juridice de dreptul afacerilor aduc atingere normelor juridice cu caracter imperativ (de ordine publică);

-implicaţiile titlurilor de credit în afaceri şi modul de circulaţie al acestora;

-acordarea creditelor şi regimul juridic al garanţiilor necesare asigurării creditelor;

-consecinţele înscrierii creanţelor într-un cont curent.

Dreptul afacerilor se justifică pentru a satisface necesităţile practice în materia afacerilor, el este un drept concret în continuă mişcare şi transformare, întocmai ca şi comerţul.

Dreptul afacerilor cuprinde reglementări de drept public şi reglementări de drept privat.

Cea mai veche divizare a dreptului în drept public şi drept privat a fost făcută de juristul latin Ulpian (170-228 e.n.). Dreptul public avea ca obiect organizarea statului roman şi reglementa relaţiile dintre stat şi particulari, conţinea norme cu caracter imperativ, iar părţile raportului juridic eru pe poziţie de inegalitate juridică. Dreptul privat reglementa relaţiile dintre particulari, conţinea norme supletive, iar părţile raportului juridic erau pe poziţie de egalitate juridică. De asemenea, dreptului privat îi era specific principiul potrivit căruia este posibil tot ce nu este interzis de lege, iar dreptul public se baza pe un principiu invers, adică este posibil numai ce este prescris.

Dreptul afacerilor implică unele reglementări de drept public :

-în primul rând, dreptul afacerilor conţine raporturi juridice de drept administrativ, concretizate în acte administrative individuale aplicabile afacerilor;

-în al doilea rând, în cadrul afacerilor sunt inerente unele raporturi de drept fiscal, raporturi care se nasc între comercianţi şi stat, privind stabilirea şi perceperea impozitului pe profit, a altor impozite şi taxe pe care trebuie să le plătească comercianţii faţă de stat;

-în al treilea rând, dreptul afacerilor presupune reglementări proprii dreptului penal al afacerilor care incriminează faptele şi stabileşte pedepsele corespunzătoare acestora, fapte legate de existenţa, realizarea afacerilor.

Dreptul afacerilor cuprinde şi reglementări de drept privat:

-în primul rând, reglementări de drept civil privind regimul juridic al bunurilor, capacitatea juridică (de folosinţă şi de exerciţiu) a subiectelor de drept participante la raportul juridic de drept al afacerilor;

-în al doilea rând, reglementări de drept comercial stricto sensu privind regimul juridic al fondului de comerţ, contractele comerciale (cum sunt contractele de consignaţie, de mandat, de comision, de credit bancar, de report), operaţiunile de bancă şi schimb etc.;

-în al terilea rând, dispoziţii legale de dreptul muncii privind încheierea, modificarea, încetarea contractului de muncă, răspunderea disciplinară şi materială a celui angajat de către un comerciant sau de un alt participant la afaceri (persoană fizică sau juridică) etc.;

-în al patrulea rând, în afaceri intervin, uneori, dispoziţii de drept internaţional privat privind normele conflictuale, frauda la lege, excepţia de ordine publică, trimiterea şi retrimiterea, dacă raportul juridic al afacerilor prezintă cel puţin un element de extraneitate, element care ridică problema legii aplicabile acelui raport juridic.

Bibliografie

1.Raluca Dimitriu (coordonator), Drept civil, vol. I, Lumina Lex, 2000

2.Curs de drept civil, Raluca Dimitriu, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

3.Stanciu D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român. Ediția a IV-a actualizată, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014

4.Codul civil român în vigoare de la 1 octombrie 2011.

Preview document

Dreptul afacerilor - Pagina 1
Dreptul afacerilor - Pagina 2
Dreptul afacerilor - Pagina 3
Dreptul afacerilor - Pagina 4
Dreptul afacerilor - Pagina 5
Dreptul afacerilor - Pagina 6
Dreptul afacerilor - Pagina 7
Dreptul afacerilor - Pagina 8
Dreptul afacerilor - Pagina 9
Dreptul afacerilor - Pagina 10
Dreptul afacerilor - Pagina 11
Dreptul afacerilor - Pagina 12
Dreptul afacerilor - Pagina 13
Dreptul afacerilor - Pagina 14
Dreptul afacerilor - Pagina 15
Dreptul afacerilor - Pagina 16
Dreptul afacerilor - Pagina 17
Dreptul afacerilor - Pagina 18
Dreptul afacerilor - Pagina 19
Dreptul afacerilor - Pagina 20
Dreptul afacerilor - Pagina 21
Dreptul afacerilor - Pagina 22
Dreptul afacerilor - Pagina 23
Dreptul afacerilor - Pagina 24
Dreptul afacerilor - Pagina 25
Dreptul afacerilor - Pagina 26
Dreptul afacerilor - Pagina 27
Dreptul afacerilor - Pagina 28
Dreptul afacerilor - Pagina 29
Dreptul afacerilor - Pagina 30
Dreptul afacerilor - Pagina 31
Dreptul afacerilor - Pagina 32
Dreptul afacerilor - Pagina 33
Dreptul afacerilor - Pagina 34
Dreptul afacerilor - Pagina 35
Dreptul afacerilor - Pagina 36
Dreptul afacerilor - Pagina 37
Dreptul afacerilor - Pagina 38
Dreptul afacerilor - Pagina 39
Dreptul afacerilor - Pagina 40
Dreptul afacerilor - Pagina 41
Dreptul afacerilor - Pagina 42
Dreptul afacerilor - Pagina 43
Dreptul afacerilor - Pagina 44
Dreptul afacerilor - Pagina 45
Dreptul afacerilor - Pagina 46
Dreptul afacerilor - Pagina 47
Dreptul afacerilor - Pagina 48
Dreptul afacerilor - Pagina 49
Dreptul afacerilor - Pagina 50
Dreptul afacerilor - Pagina 51
Dreptul afacerilor - Pagina 52
Dreptul afacerilor - Pagina 53
Dreptul afacerilor - Pagina 54
Dreptul afacerilor - Pagina 55
Dreptul afacerilor - Pagina 56
Dreptul afacerilor - Pagina 57
Dreptul afacerilor - Pagina 58
Dreptul afacerilor - Pagina 59
Dreptul afacerilor - Pagina 60
Dreptul afacerilor - Pagina 61
Dreptul afacerilor - Pagina 62
Dreptul afacerilor - Pagina 63
Dreptul afacerilor - Pagina 64
Dreptul afacerilor - Pagina 65
Dreptul afacerilor - Pagina 66
Dreptul afacerilor - Pagina 67
Dreptul afacerilor - Pagina 68
Dreptul afacerilor - Pagina 69
Dreptul afacerilor - Pagina 70
Dreptul afacerilor - Pagina 71
Dreptul afacerilor - Pagina 72
Dreptul afacerilor - Pagina 73
Dreptul afacerilor - Pagina 74
Dreptul afacerilor - Pagina 75
Dreptul afacerilor - Pagina 76
Dreptul afacerilor - Pagina 77
Dreptul afacerilor - Pagina 78
Dreptul afacerilor - Pagina 79
Dreptul afacerilor - Pagina 80
Dreptul afacerilor - Pagina 81
Dreptul afacerilor - Pagina 82
Dreptul afacerilor - Pagina 83
Dreptul afacerilor - Pagina 84
Dreptul afacerilor - Pagina 85
Dreptul afacerilor - Pagina 86
Dreptul afacerilor - Pagina 87
Dreptul afacerilor - Pagina 88
Dreptul afacerilor - Pagina 89
Dreptul afacerilor - Pagina 90
Dreptul afacerilor - Pagina 91
Dreptul afacerilor - Pagina 92
Dreptul afacerilor - Pagina 93
Dreptul afacerilor - Pagina 94
Dreptul afacerilor - Pagina 95
Dreptul afacerilor - Pagina 96
Dreptul afacerilor - Pagina 97
Dreptul afacerilor - Pagina 98
Dreptul afacerilor - Pagina 99
Dreptul afacerilor - Pagina 100
Dreptul afacerilor - Pagina 101
Dreptul afacerilor - Pagina 102
Dreptul afacerilor - Pagina 103
Dreptul afacerilor - Pagina 104
Dreptul afacerilor - Pagina 105
Dreptul afacerilor - Pagina 106
Dreptul afacerilor - Pagina 107
Dreptul afacerilor - Pagina 108
Dreptul afacerilor - Pagina 109
Dreptul afacerilor - Pagina 110
Dreptul afacerilor - Pagina 111
Dreptul afacerilor - Pagina 112
Dreptul afacerilor - Pagina 113
Dreptul afacerilor - Pagina 114
Dreptul afacerilor - Pagina 115
Dreptul afacerilor - Pagina 116
Dreptul afacerilor - Pagina 117
Dreptul afacerilor - Pagina 118
Dreptul afacerilor - Pagina 119
Dreptul afacerilor - Pagina 120
Dreptul afacerilor - Pagina 121
Dreptul afacerilor - Pagina 122
Dreptul afacerilor - Pagina 123
Dreptul afacerilor - Pagina 124
Dreptul afacerilor - Pagina 125
Dreptul afacerilor - Pagina 126
Dreptul afacerilor - Pagina 127
Dreptul afacerilor - Pagina 128
Dreptul afacerilor - Pagina 129
Dreptul afacerilor - Pagina 130
Dreptul afacerilor - Pagina 131
Dreptul afacerilor - Pagina 132
Dreptul afacerilor - Pagina 133
Dreptul afacerilor - Pagina 134
Dreptul afacerilor - Pagina 135
Dreptul afacerilor - Pagina 136
Dreptul afacerilor - Pagina 137
Dreptul afacerilor - Pagina 138
Dreptul afacerilor - Pagina 139
Dreptul afacerilor - Pagina 140
Dreptul afacerilor - Pagina 141
Dreptul afacerilor - Pagina 142
Dreptul afacerilor - Pagina 143
Dreptul afacerilor - Pagina 144
Dreptul afacerilor - Pagina 145
Dreptul afacerilor - Pagina 146
Dreptul afacerilor - Pagina 147
Dreptul afacerilor - Pagina 148
Dreptul afacerilor - Pagina 149
Dreptul afacerilor - Pagina 150
Dreptul afacerilor - Pagina 151
Dreptul afacerilor - Pagina 152
Dreptul afacerilor - Pagina 153
Dreptul afacerilor - Pagina 154
Dreptul afacerilor - Pagina 155
Dreptul afacerilor - Pagina 156
Dreptul afacerilor - Pagina 157
Dreptul afacerilor - Pagina 158
Dreptul afacerilor - Pagina 159
Dreptul afacerilor - Pagina 160
Dreptul afacerilor - Pagina 161
Dreptul afacerilor - Pagina 162
Dreptul afacerilor - Pagina 163
Dreptul afacerilor - Pagina 164
Dreptul afacerilor - Pagina 165
Dreptul afacerilor - Pagina 166
Dreptul afacerilor - Pagina 167
Dreptul afacerilor - Pagina 168
Dreptul afacerilor - Pagina 169
Dreptul afacerilor - Pagina 170
Dreptul afacerilor - Pagina 171
Dreptul afacerilor - Pagina 172
Dreptul afacerilor - Pagina 173
Dreptul afacerilor - Pagina 174
Dreptul afacerilor - Pagina 175
Dreptul afacerilor - Pagina 176
Dreptul afacerilor - Pagina 177
Dreptul afacerilor - Pagina 178
Dreptul afacerilor - Pagina 179
Dreptul afacerilor - Pagina 180
Dreptul afacerilor - Pagina 181
Dreptul afacerilor - Pagina 182
Dreptul afacerilor - Pagina 183
Dreptul afacerilor - Pagina 184
Dreptul afacerilor - Pagina 185
Dreptul afacerilor - Pagina 186
Dreptul afacerilor - Pagina 187
Dreptul afacerilor - Pagina 188
Dreptul afacerilor - Pagina 189
Dreptul afacerilor - Pagina 190
Dreptul afacerilor - Pagina 191
Dreptul afacerilor - Pagina 192
Dreptul afacerilor - Pagina 193
Dreptul afacerilor - Pagina 194
Dreptul afacerilor - Pagina 195
Dreptul afacerilor - Pagina 196
Dreptul afacerilor - Pagina 197
Dreptul afacerilor - Pagina 198
Dreptul afacerilor - Pagina 199
Dreptul afacerilor - Pagina 200
Dreptul afacerilor - Pagina 201
Dreptul afacerilor - Pagina 202
Dreptul afacerilor - Pagina 203
Dreptul afacerilor - Pagina 204
Dreptul afacerilor - Pagina 205
Dreptul afacerilor - Pagina 206
Dreptul afacerilor - Pagina 207
Dreptul afacerilor - Pagina 208
Dreptul afacerilor - Pagina 209
Dreptul afacerilor - Pagina 210
Dreptul afacerilor - Pagina 211
Dreptul afacerilor - Pagina 212
Dreptul afacerilor - Pagina 213
Dreptul afacerilor - Pagina 214
Dreptul afacerilor - Pagina 215
Dreptul afacerilor - Pagina 216
Dreptul afacerilor - Pagina 217
Dreptul afacerilor - Pagina 218
Dreptul afacerilor - Pagina 219
Dreptul afacerilor - Pagina 220
Dreptul afacerilor - Pagina 221
Dreptul afacerilor - Pagina 222
Dreptul afacerilor - Pagina 223
Dreptul afacerilor - Pagina 224
Dreptul afacerilor - Pagina 225
Dreptul afacerilor - Pagina 226
Dreptul afacerilor - Pagina 227
Dreptul afacerilor - Pagina 228
Dreptul afacerilor - Pagina 229
Dreptul afacerilor - Pagina 230
Dreptul afacerilor - Pagina 231
Dreptul afacerilor - Pagina 232
Dreptul afacerilor - Pagina 233
Dreptul afacerilor - Pagina 234
Dreptul afacerilor - Pagina 235
Dreptul afacerilor - Pagina 236
Dreptul afacerilor - Pagina 237
Dreptul afacerilor - Pagina 238
Dreptul afacerilor - Pagina 239
Dreptul afacerilor - Pagina 240
Dreptul afacerilor - Pagina 241
Dreptul afacerilor - Pagina 242
Dreptul afacerilor - Pagina 243
Dreptul afacerilor - Pagina 244
Dreptul afacerilor - Pagina 245
Dreptul afacerilor - Pagina 246
Dreptul afacerilor - Pagina 247
Dreptul afacerilor - Pagina 248
Dreptul afacerilor - Pagina 249
Dreptul afacerilor - Pagina 250
Dreptul afacerilor - Pagina 251
Dreptul afacerilor - Pagina 252
Dreptul afacerilor - Pagina 253
Dreptul afacerilor - Pagina 254

Conținut arhivă zip

  • U1.docx
  • U2.docx
  • U3.docx

Alții au mai descărcat și

Suport curs marketing internațional

INTRODUCERE Afacerile internationale nu reprezintã un fenomen nou. Ele au existat de mii de ani. Totusi, volumul tranzactiilor internationale a...

Marketing Strategic(curs complet)

Functii - Cercetarea de marketing implica toate activitatile legate de furnizarea de informatii, din ineriorul organizatiei si din mediu,...

Curs Marketing

1.1 Etape în evolutia conceptului de marketing Termenul marketing este de origine anglo-saxona si provine din verbul to market care înseamna a...

Marketing Strategic

Definitia data marketingului de asociatia americana de marketing (American Marketing Association - AMA) este: - Marketingul reprezinta procesul de...

Suport Curs Marketing și Afaceri Online

Capitolul 1. Marketing şi marketing si afaceri online . 4 1.1. Delimitări conceptuale . 4 1.2. marketing si afaceri online Versus Marketing...

Introducere în Marketing

Marketingul e pretutindeni în jurul dvs. Vedeti rezultatele marketingului în abundenta produselor din centrele comerciale. Vedeti marketingul în...

E-Commerce

Capitolul 1 Internetul ca mediu de afaceri “Internetul se va dezvolta spectaculos, ca o supernovǎ, iar în anul 1996 se va prǎbuşi în mod...

Comunicarea în Afaceri

Tema 1: Comunicarea – domeniu de intersecţie în ştiinţele sociale 1. Noţiunea de comunicare 2. Specificul comunicării educaţionale 3. Comunicare...

Te-ar putea interesa și

Teoria distinctă a dreptului

INTRODUCERE Studierea dreptului afacerilor este important pentru însuşirea elementelor esenţiale ale dreptului afacerilor ca disciplină distinctă...

Izvoarele Dreptului Afacerilor

I.Cutuma ca izvor de drept Înţelegerea evoluţiei dreptului în decursul timpului implică cunoaşterea - între altele - a conturării şi dezvoltării...

Principiile dreptului afacerilor

1. Dispoziții generale despre Dreptul afacerilor Putem defini Dreptul afacerilor, în sens larg, ca fiind totalitatea activităților...

Curs Dreptul Afacerilor

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN DREPTUL AFACERILOR § 1. OBIECTUL DREPTULUI AFACERILOR Determinarea obiectului dreptului afacerilor se poate deosebi în...

Dreptul Afacerilor

LECłIA 1. Consideratii generale Definitia si însemnătatea dreptului afacerilor Pasul 1. Definitii Dreptul afacerilor desemnează activităti...

Dreptul Afacerilor

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Locul şi importanţa disciplinei 1. Sub raport didactic: a) locul disciplinei în cadrul programei de învăţămînt Disciplina de...

Dreptul Afacerilor

1.1. Noţiunea şi obiectul dreptului afacerilor Dreptul afacerilor este o ramură de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce...

Dreptul Afacerii

Cap.I. NOȚIUNI DE DREPTUL AFACERILOR 1.1. ASPECTE GENERALE Dreptul afacerilor este teoretizat într-o variantǎ nuanțatǎ a dreptului comercial,...

Ai nevoie de altceva?