Extras din curs

TEMA 7. EFICIENŢA ECONOMICĂ A INVESTIŢIILOR

1. Conceptul de eficienţă economică a investiţiilor. Graficele procesului investiţional

2. Indicatorii eficienţei economice a obiectivelor de investiţii

3. Evaluarea eficienţei investiţiilor la nivel macroeconomic

(Indicatorii specifici de evaluare a investiţiilor publice)

Cuvinte-cheie:

Eficienţă economică, capital investit, durata de realizare a lucrărilor de investiţie, durata de funcţionare a obiectivului, cheltuieli echivalente, investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, randament economic al investiţiei, investiţii publice, rata investiţiilor nete, balanţa investiţiilor.

1. Conceptul de eficienţă economică

Eficienţa economică este o noţiune complexă prin care se înţelege obţinerea unor rezultate economico-sociale maxime şi de utilitate prin cheltuirea raţională şi economică a unor resurse materiale, tehnice, de muncă, financiare pe baza metodelor ştiinţifice de organizare şi de conducere a activităţilor umane în toate domeniile. Cu alte cuvinte, eficienţa economică este o noţiune prin care se estimează rezultatele unei activităţi economice în raport cu eforturile făcute.

Orice indicator de eficienţa economică este prezentat într-una din două forme posibile:

1. Raportul efectelor obţinute către eforturile depuse; indică cuantumul efectului obţinut dintr-o unitate de efort depusă. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ţine cont de necesitatea maximizării lui. Aşadar, cu cât este mai mare acest indicator, cu atât este mai avantajoasă activitatea economică. Exemplul cel mai firesc ar fi raportul dintre profitul net şi cheltuielile legate de organizarea activităţii economice ce-l asigură. Poate fi exprimat prin formula: e = E/e,---max., unde

E – efectele (rezultatele) obţinute;

e – eforturile depuse (resursele consumate).

Eficienţa economică este principalul factor calitativ al creşterii economice deoarece prin ea se asigură sporirea absolută a efectelor cu acelaşi volum de efort.

2. Raportul dintre eforturile depuse şi efectele obţinute arată ce efort trebuie depus pentru a obţine o unitate de efect. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ţine cont de necesitatea minimizării lui. Aşadar, cu cât este mai mic acest indicator, cu atât este mai avantajoasă activitatea economică. Exemplul cel mai firesc ar fi raportul dintre cheltuielile legate de organizarea activităţii economice şi profitul net obţinut din aceasta activitatea. Poate fi exprimat prin formula: e’= e/E,-----min.

Prin eficienţa economică a investiţiilor se înţelege relaţia care se stabileşte între nivelul rezultatelor economice în urma desfăşurării procesului investiţional, pe de o parte, şi cantitatea şi structura efortului, ca generator de efecte, pe de altă parte.

În categoria eforturilor se cuprind: eforturile care se referă la procesul investiţional (valoarea investiţiei, volumul lucrărilor de construcţii-montaj, numărul de utilaje şi de personal atrase în procesul investiţional), dar şi cele referitoare la procesul de producţie (costurile de producţie, cheltuielile materiale, numărul salariaţilor etc.).