Marketing Strategic

CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA MARKETINGULUI

1. Consideratii privind continutul marketingului actual (modern)

Totalitatea actiunilor care, într-o economie de piata, au ca obiectiv sa prevada, sa constate, si daca este cazul sa suscite sau sa revigoreze trebuintele consumatorilor pentru toate categoriile de produse sau servicii si sa realizeze adaptarea continua a aparatului productiv si comercial al unei întreprinderi la trebuintele astfel determinate care se manifesta pe piata ca cerere în vederea satisfacerii ei

Definirea marketingului vizeaza finalitatea ciclului productie - repartitie - distributie - consum, ca o atitudine în sens invers din spre consum spre productie, desi în procesul economic situatia este din spre productie. Alocarea resurselor pentru productie si toate actiunile care permit o eficienta economica ridicata, trebuie sa urmeze conceptul marketingului.

În viziunea de marketing, consemnata de definitie, esential este sa determine cererea care se manifesta sau se va manifesta pe piata sub impulsul trebuintelor ce sunt observate stiintific, sistematic , dar si influentate prin mijloace specifice din cele mai diverse, dupa cum sunt si foarte diverse si izvoarele trebuintelor umane si sociale, sau a nevoilor umanitatii pentru a exista si a se dezvolta. Lumea moderna intertese trebuinte individuale cu altele sociale dar si de mediu si resurse si de trairi sentimentale estetice sau culturale sau de alta natura care poate fi reala sau imaginara.

Paul Heyne de la Universitatea din Washington are consideratii demne de luat în seama referitoare la. trebuintele oamenilor si la manifestarea cereri din care amintim despre diversitatea cererii, despre manifestarea ei si relatia cu piata.:

Prin definitie marketingul considera cererea ca sorginte din trebuinte. Diversitatea trebuintelor este nelimitata si generata diferit de la individ la individ fiind de natura existentiala, utilitara pe baze rationale , dar si generata de sentimente si capricii imaginare. Citând din cartea lui P.H. "Modul economic de gândire" Cu surprinzator de putine exceptii, teoriile economice sunt extinderi ale presupunerii ca persoanele individuale întreprind acele actiuni despre care cred ca le aduc cel mai mare avantaj net. Se presupune ca toata lumea actioneaza în concordanta cu aceasta regula; avar sau risipitor, sfânt sau pacatos, consumator sau vânzator, politician sau am de afaceri, cumpatat precaut sau improvizator spontan.

Dar, sa nu interpretati gresit. Teoria economica nu presupune ca oamenii sunt egoisti, materialisti, marginiti, iresponsabili sau interesati numai de bani. Nimic din acestea nu au de-a face cu afirmatia ca oamenii cauta sa-si asigure cel mai mare avantaj posibil. De fapt totul depinde de ceea ce oamenii gasesc ca este în propriul interes. Dupa cum stiti unii dobândesc satisfactii enorme dina-i ajuta pe oameni. Din nefericire, câtiva se pare ca au satisfactie, oricât ar parea de ciudat, din a face rau altora. Unii au cea mai mare placere când vad trandafiri înfloriti, Altii ar specula mai degraba proprietati funciare urbane"

Se pune întrebarea cum se poate derula o economie daca cineva produce spre a satisface trebuinte atât de diverse. Tot P .H. arata ca în mare parte se poate prevede directia trebuintelor printr-un comportamente previzibil al oamenilor cu care nu avem contacte sau pe care sa-i stim." Fluxul traficului în orele de vârf, de exemplu, ar fi imposibil daca nu am putea prevede actiunile altora, care de obicei ne sunt straini. Mai mult, în orice societate care foloseste bani pe scara larga, cam aproape toata lumea prefera mai multi bani decât mai putini, pentru ca bani ofera o comanda generala asupra resurselor care pot fi folosite pentru promovarea intereselor cuiva, oricare ar fi ele"

În economia moderna trebuintele se satisfac prin cumpararea de pe piata a produselor si serviciilor oferite. Este important de previzionat ce se va cere, depinzând de comportamentul uman, P.H ca si majoritatea economistilor considera ca se cer acele bunuri care aduc cel mai mare avantaj în urmarirea propriului interes. Rationamentul care are loc în manifestarea cereri individuale are la baza alegerea alternativei considerata mai favorabila fata de efortul de a o obtine. Situatie în care intervine posibilitatea limitata de resursele proprii si obligativitatea de a judeca la ce se renunta, ce se pierde prin câstigul unei satisfactii.

Manifestarea cererii pe piata este rezultatul comportamentului individual legat de intensitatea unei trebuinte si consta în alegerea alternativei considerata cea mai favorabila. Ramâne de interpretat daca alegerea oamenilor este rezultatul unui proces rational. Marketingul îmbina conceptule economiei clasice, dupa care economia se dezvolta prin compararea costurilor cu beneficiile, dar uziteaza de mijloace de a suscita, a revigora interesul pentru bunuri ce pot aduce satisfactii de prestigiu si mândriei ce uneori sau adese intra între trebuintele omenesti.

Fenomenele conduse de legile pietei sunt aplicate de marketing pe baza cunoasterii modului lor de actiune si a factorilor care le determina. Prin actiunea constienta a masurilor administrate de guverne actiunea lor poate fi favorizata sau inhibata, situatie în care apar fenomene conexe mai greu de previzionat cum ar fi mita sau inflatia. Legea cererii functie de pret ridica înca multe capcane datorita imperfectiunii pietei si manipularii informatiilor despre produse. Foarte important în interpretarea legii cereri si ofertei este diferentierea nivelului cererii si cantitatea ceruta dintr-un produs, adica nu întodeauna modificarea pretului determina modificari ale cererii. Elasticitatea cererii si a ofertei are anomaliile cunoscute prin cresterea preturilor odata cu cresterea cererii .Curba cererii fata de pret se poate ridica ca urmare a unei noi situatii în atitudinea sociala fata de modul de satisfacere a trebuintelor, cum ar fi curba cererii pentru petrol sau pentru mijloace de transport în mediul urban cu bicicletele sau pentru consumul de alimente pe baza de hidrocarbonati sau grasimi saturate.