Politica de Dividend a Societății pe Acțiuni

1. Politica de dividend, posibilitatea alegerii şi factorii care o determină

2. Rolul dividendelor în formarea valorii activelor companiei, formele dividendelor şi plata acestora

3. Formele de achitare şi ordinea achitării dividendelor. Particularităţi specifice economiei Republicii Moldova

1. Politica de dividend, posibilitatea alegerii şi factorii care o determină

Dividendul - reprezintă remuneraţia cuvenită unei acţiuni în decurs de un an şi este una din formele de împărţire a profitului realizat de societăţile pe acţiuni.

Politica dividendelor se referă la decizia de a plăti profitul sub forma dividendelor acţionarilor sau ca acesta să fie reţinut de întreprindere pentru a fi reinvestit. Decizia de a plăti dividende acţionarilor este în fond o decizie de a nu reinvesti aceeaşi sumă în întreprindere. Pentru a observa aceasta este necesar de a ţine cont care este relaţia dintre fluxurile de numerar disponibile şi posibilităţile de utilizare a acestora.

Fluxul de numerar disponibil într-o întreprindere provine din două părţi: fluxuri (profiturile) generate din interiorul întreprinderii sau o finanţare externă nouă. Aceşti bani disponibili au, în general, trei utilizări. Prima o constituie asigurarea condiţiilor financiare pentru reluarea exploatării (activităţii). Aceasta include plata salariilor, materialelor, cheltuieli de marketing, impozite, cheltuieli financiare, asigurarea reparaţiilor la utilaje etc. Fondurile rămase sunt disponibile pentru două scopuri: expansiunea - prin intermediul investiţiilor noi de capital sau prin achiziţii de alte firme, creanţe, etc. - sau distribuirea la acţionarii firmei. Rezultă, că înfăptuirea plăţii dividendelor afectează în acelaşi timp structura financiară şi deciziile privind alocarea capitalului (investiţiile).

Generalizând explicările de mai sus putem menţiona, că: o creştere a profiturilor distribuite sub formă de dividende - va rezulta din scăderea profiturilor acumulate pentru anul respectiv, şi în aşa mod, sumele disponibile pentru investiţii vor fi mai mici. În acest caz politica de dividende este echivalentă cu politica de investiţii şi prin reducerea profiturilor acumulate, întreprinderea poate fi silită să renunţe la oportunităţi profitabile de investiţii. De aceea, întreprinderea trebuie să-şi determine bugetul de investiţii din timp. Astfel, decizia cu privire la dividende va avea un impact asupra noilor fonduri din exterior care trebuie obţinute. O rată mai mare a dividendelor înseamnă o rată mai mică a profiturilor acumulate, fapt care conduce la apelarea în măsură mai mare la noi fonduri din exterior. Astfel, din politica de dividende, rezultă efecte contradictorii. Politica optimă de dividende pentru o întreprindere găseşte echilibrul între dividendele curente de plăţi şi rata creşterii viitoare, astfel încât preţul acţiunilor întreprinderii să fie maxim.

Factorii care influenţează politica de dividend:

- reglementările juridice (dividendele trebuie să fie plătite din profituri);

numai în numerar (dacă nu este numerar se poate apela la împrumuturi);

- necesitatea de a rambursa datoriile;

- restricţii impuse prin contractele de credit;

- posibilitatea accelerării sau amânării proiectelor de investiţii - permite întreprinderii să-şi respecte cu mai multă uşurinţă proporţia de dividende stabilită.

- accesul la pieţele de capital - prin emisiunea sau vânzarea de acţiuni obişnuite;

- capacitatea de a înlocui capitalul împrumutat cu cel propriu;

- controlul financiar;

- impozitele.

Societăţile pe acţiuni nu sunt obligate juridic să distribuie dividende în fiecare an, fapt pentru care ele pot adopta o politică de reducere sau suspendare a plăţii dividendelor în favoarea unei politicii de autofinanţare. Politica de reducere sau suspendare temporară a plăţii dividendelor se poate atenua dacă întreprinderea are posibilitatea obţinerii unor credite pe termen mijlociu sau lung în condiţii avantajoase, dar pericolul lipsei de autonomie faţă de creditori creşte.

Când o societate decide să distribuie dividende, întocmeşte o declaraţie de dividend prin care avizează acţionarii că urmează să aibă loc o distribuire, stabilindu-se data plăţii dividendelor şi data până la care se face înregistrarea acţionarilor.

Declaraţia de dividend este anunţul făcut de societatea pe acţiuni că urmează să se distribuie dividende, adică documentul prin care Societatea pe Acţiuni se obligă să verse valoarea dividendelor declarate. Din acest moment apare obligaţia plăţii, ca pasiv al societăţii, iar contabil acesta se realizează astfel:

Profitul nerepartizat = Dividende de plată

Înregistrarea acţionarilor este o operaţie necesară, întrucât în cursul anului expirat acţiunile au putut să aibă o circulaţie liberă, să fie vândute şi cumpărate, prin urmare, să-şi schimbe proprietarii. Ori, îndreptăţiţi a primi dividend sunt numai deţinătorii de acţiuni, care se înregistrează în acest scop în registrul acţionarilor.