Toate cursurile din domeniul Mass Media

  • Identificarea Audientei unei Stiri de Agentie

    Concomitent cu dezvoltarea comunicarii, audienta cunoaste si ea o evolutie rapida în ceea ce priveste importanta pe care i-o acorda cercetatorii, volumul noilor studii crescând aproape exponential cu cererile de sondare exprimate de diverse institutii media. În scurt timp, audienta va fi perceputa ca o piata, va fi asadar integrata în sistemul economic si concurential, evitându-se astfel tendinta de reprezentare a audientei ca o masa pasiva de consumatori. Au fost propuse diverse definitii...

  • Trasaturile Textului Jurnalistic

    Definitia si o încercare de tipologie a jurnalismului Jurnalismul este de multa vreme înteles ca ochiul publicului. Jurnalistii prezinta publicului informatii, analize, comentarii, fapte diverse, raporteaza publicului, dar îl si reprezinta, vorbeste în numele lui în arena publica. În acelasi timp, jurnalismul are misiunea de a re-prezenta publicului realitatea exterioara. George Herbert Mead identifica doua modele de jurnalism: information model (modelul informativ) si story model...

  • Conflictul ca Mijloc de Schimbare

    1. Poate fi considerat conflictul un mijloc privilegiat de producere a schimbarii? Opozitia între grupuri, relatiile de dominare nasc diferite tipuri de conflicte în sînul societatii; procesele conflictuale sînt inima schimbarii, dar gradul lor de radicalitate depinde de cîmpul de aplicatie. Conflictul nu produce întotdeauna schimbare. El poate fi întîlnit si ca proces non-evolutiv. Contestatiile, de exemplu, pot întari coeziunea în sînul unei organizatii. Tulburînd codurile, functionarea...

  • Argumentarea Publica

    Argumentarea nu se petrece doar in situatia în care trebuie sa tinem un discurs in sensul clasic al cuvântului, ci si atunci (mai ales atunci) când facem o prezentare in fata unui prieten, când scriem un proiect de finantare, colaborare sau implementare a unui produs/afaceri, atunci când discutam cu vecinii, colegii... Cele mai frecvente erori de argumentare pe care le întâlnim in domeniul discursului public: Falsa legatura cauzala (post hoc ergo propter hoc) Aceasta greseala consta în...

  • Agentii de Presa

    AGENTII DE PRESA CURSUL NR. 1 INTRODUCERE Agentiile de stiri de astazi sunt continuatoare ale mai vechilor agentii de informatii din secolul al XIX-lea. Pentru ca ambii termeni au fost si mai sunt înca uzitati cu destula frecventa, dar în mod eronat ca pereche sinonimica, sa mentionam dintru început faptul ca obiectul de studiu al jurnalismului îl reprezinta doar/mai ales agentiile de presa. Odataa cu aparitia primelor agentii, raportul cerere-oferta putea fi evidentiat doar pe o...

  • Verigile Functionale ale Limbajului

    Intentia noastra nu este aceea de a creea un inventar al definitiilor comunicarii, dar se cuvine sa fim informati cu opiniile cele mai autorizate ale aceleiasi discipline. Am aflat, pentru început, ca: comunicarea reprezinta interactiunea sociala prin sisteme de simboluri si mesaje. Pe de alta parte, comunicarea îsi focalizeaza interesul pe acele situatii comportamentale în care o sursa transmite un mesaj numit R, cu intentia de a-i influenta comportamentele ulterioare. Comunicarea este o...

  • Practici Manipulative

    ZVONUL Zvonul (53) este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa I se verifice corectitudinea. Pentru Allport sI Postman, primii care au studiat acest fenomen, zvonurile reprezinta ''un enunt legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om în om, de obicei din gura în gura, în lipsa unor date concrete care sa ateste exactitatea lui. Peterson sI Gist definesc zvomnul ca o ''relatare sau explicatie neverificata care circula din om în...

  • Comunicarea la Inceputul Mileniului al Treilea

    Comunicarea la începutul mileniului al treilea Comunicarea  Verbala : de masa, spirituala, solitara si colectiva, publicitara, educativa, dezinformare, interactionala, publica; - Nonverbala. Cuvintele, îmi spune prietenul meu poetul, sunt foarte asemanatoare cu fiintele, ele sunt chiar fiinte, ele seamana întru-câtva cu plantele, ele sunt chiar plante. Au un fel de a trai al lor, când libere zboara în aer ca pasarile, când traiesc în simbioza cu creierul, cu coardele vocale, cuvintele...

  • Reportajul - C5 - Documentarea pe Teren

    5. Documentarea pe teren Etapa documentarii pe teren pare a fi cea mai spectaculoasa pentru majoritatea specialistilor care au fost tentati, pâna acum, sa defineasca genul. Si, de altfel, ea constituie unul din criteriile de diferentiere a reportajului fata de multe alte genuri (exceptie, ancheta). În viziunea lui Philippe Gaillard, de pilda, reportajul propriu- zis reprezinta cautarea activa si imediata a informatiei (X) X  op. cit., p. 84 El accentueaza, în acest sens, factorii viteza...

  • Reportajul - C4 - Subiectele Reportajului

    4. Subiecte de reportaj Exista tendinta de a acorda reportajului doua calitati esentiale în ceea ce priveste selectarea subiectului: aceea de a povesti în mod sensibil derularea unui eveniment important, si, la antipod, aceea de a inventa un subiect acolo unde nu pare a exista vreunul. Cu acestea, ne întoarcem la tipologia propusa pâni aici, regasind reportajul de eveniment si cel de atmosfera. Numai ca, atunci cînd ajungem la subiecte, nici o departajare neta nu mai functioneaza. Autorul...

  • Reportajul - C3 - Tipologia Reportajului

    3. Tipologia reportajului Spectacolul despre care vorbeste Jean-Dominique Boucher nu este, însa, egal ca amploare, ca forta de impact si ca profunzime. În general, specialistii cad de acord asupra unor departajari între diversele tipuri de reportaje. Încadrarile (care trebuie luate cu titlu aproximativ) sunt realizate în general pornind de la dimensiunile textului sau de la gradul de actualitate al faptelor povestite. În Techniques du journalisme, Philippe Gaillard propune doua mari tipuri...

  • Reportajul - C2 - Definirea Reportajului

    2. O problema spinoasa: definirea reportajului Eforturile de a întelege si defini reportajul se remarca, la noi, odata cu aparitia, zgomotoasa si chiar scandaloasa a genului, în cercul avangardei literare a anilor 20-30. Fiind în primul rând o reactie de tip literar (sau anti-literar, ca atitudine de fronda a tinerilor razvratiti împotriva excesivei literaturizari a realitatii), definirile lui se înscriu în sistemul de opozitii real-imaginar, adevarat- fictiv, scriitura nuda ...

  • Reportajul - C1 - Introducere in Teoria si Practica Reportajului

    1. Introducere în teoria si practica reportajului În mijloacele audio-vizuale moderne, reportajul are mai putin rolul de a informa, cât pe acela de a reconstitui un eveniment. Aceasta reconstituire are loc cu participarea directa a reporterului si prin intermediul unei compozitii a textului care respecta normale narative. Reportajul apartine genului jurnalistic prin caracterul sau informativ, dar si literaturii, prin deschiderea lui spre creatie si prin libertatea totala a expresiei. Din...

  • Comunicare Vizuala

    Cursul îsi propune sa prezinte elemente teoretice ale comunicarii vizuale, ca parte a vastului domeniu al Comunicarii, prezenta tot mai masiva în viata noastra a imaginilor vizuale si noile tendinte în diferitele aspecte ale comunicarii vizuale. Tipurile de coduri si procesul de codificare/decodificare, ca veriga indispensabila oricarui proces de comunicare sunt puse în relatie cu diferitele aspecte ale comunicarii vizuale. Pentru a surprinde evolutia elementelor comunicarii vizuale am...

  • Introducere in Istoria Presei - Relatia Presa–Literatura in Cultura Romaneasca

    Introducere în istoria presei În mod firesc, primul pas în perspectiva unui dialog presupune nevoia justificarii si, implicit, un proces de delimitare. De ce un proiect care sa aiba ca obiect relatia dintre presa si literatura ca spatiu de complementaritate si de interferenta? De la bun început ne confruntam nu cu putine prejudecati, nu cu putine respingeri dintr-o directie sau alta. Plasat undeva într-o zona a “întâlnirilor”, cu frontiere frecvent încalcate, câmpul problematic pe care...

Pagina 7 din 10