Comunicare din perspectiva filosofică

Actiunea comunicationala. Un model de referinta în teoria comunicarii prin amploarea constructiei teoretice a fost formulat de Jurgen Habermas, (Comunicare si actiune), reprezentant al ultimei generatii a Scolii de la Frankfurt. Prelucrând teoriile sociologiei actiunii initiate de Talcott Parsons, Habermas elaboreaza în 1981 o sociologie a „actiunii comunicationale”. Actiunea si interactiunea nu mai sunt considerate doar ca producere de efecte, ci se analizeaza ca fiind asociate unor schimburi simbolice si contexte de limbaj. Atitudinile, opiniile care însotesc actiunea nu pot da seama de realitate doar luate ele singure. Sociologia critica trebuie sa studieze retelele de interactiune într-o societate constituita din relatii comunicationale, „unirea în comunicare a subiectilor opusi”.

SCOALA DE LA PALO ALTO

Pozitia teoretica a scolii de la Palo Alto se caracterizeaza prin considerarea comunicarii ca fenomen social integrat, încercând prin „gramatica” (sau „logica comunicarii”) sa construiasca o punte de legatura între aspectele relationale si cele organizationale, între mecanismele care regleaza raporturile interindividuale si cele care regleaza raporturile sociale. Precursor al noului model al comunicarii teoretizat de Scoala de la Palo Alto, este recunoscut Gregory Bateson, antropolog si ecologist englez, format initial ca biolog. Lucrarea sa, Spre o ecologie a spiritului, a încercat sa introduca o perspectiva „organicista” asupra comunicarii. Bateson opune metafora masinii (care ar fi adecvata ca metafora fondatoare pentru modelul matematic), metaforei organismului, mai adecvata în a exprima natura sistemului informational-comunicativ. Gândirea organicista situeaza informatia ca dimensiune relevanta a unui subiect aflat într-un mediu determinat, ambele neputând fi definite decât printr-o relatie de reciprociate: eul traieste într-o lume a carei parte este el însusi, dar el contribuie, la rândul lui, la constituirea acestei lumi.

Ø Comunicarea însasi este opera si instrument: opera si produsul nu sunt distincte de ceea ce le da nastere.

Ø comunicarea este un schimb al subsistemelor unei totalitati, un schimb de informatie. La rândul ei, informatia este o „diferenta care produce diferente”.

Teza Scoala de la Palo Alto: Totul este comunicare. Comunicarea este noul termen care exprima relatia omului cu lumea.

Ø Comunicarea furnizeaza regulile de întelegere pentru toate lucrurile din lume, deoarece stiinta, arta sau practicile cotidiene nu sunt decât sectoare continute în comunicarea care l e înglobeaza.

Ø Comunicarea va reflecta întregul joc al ratiunii si al activitatilor ei. Cartea