Comunicarea de Masă și Construirea Semnificației

Cuvinte –cheie

Efectele mass-media- periodizarea teoriilor privind efectele

1. 1920-1930- atotputernicia mass-media- radioul si cinematograful- modelul “injectia hipodermica”- model mecanic si fara a fi sofisticat privind relatia mass-media – audiente, audienta atomizata…mesajele mediatice devin medicamente de injectat….curentul empiric

2. 1940-1960- efectele limitate ale mass-media- Paul Lazarfeld- înscrierea efectelor într-un sistem de interactiune interpersonala, dar si de continuturi mediatice- interactiune simbolica….modelul fluxului în doi pasi si modelul fluxului cu pasi multipli…presa si campaniile electorale…modelul utilizarilor si recompenselor, studiile asupra socializarii, receptarii…

3. deceniul 7- revirimentul efectelor puternice- atotputernica televiziune. Studiul asupra efectelsor ideologice..Scoala de la Frankfurt- curentul critic versus empiric…industriile culturale , adica productia de bunuri culturale în serie si pe scara larga favorizeaza standardizarea produselor mediatice si influenteaza indivizii…Marcuse…omul unidimensional..Stuart Hall…studiile culturale britanice…Scoala de la Birmingham…Marshall McLuhan…mediul este mesajul…Teoria “spiralei tacerii”…Elisabeth Noelle-Neumann…Studiile privind functia de agenda…

Cunoasterea umana presupune trei aspecte esentiale: conceptualizarea, conventiile si consecintele comportamentale. Principiile fundamentale formulate în legatura cu existenta umana se rezuma la

1. exista o realitate în care traim,

2. pe care fiintele umane o concep sub forma unor reprezentari,

3. care confera înteles acelei realitati, printr-un proces prin care indivizii construiesc semnificatii subiective despre realitate,

4. semnificatiile si interpretarile noastre subiective ghideaza conduita fiecaruia din noi,

5. tiparele de comportament necesita o ordine sociala cu functie de control, bazata pe reguli,iar aceasta ordine influenteaza conduita.

Teoria constructiei sociale:

1. lingvistica- cunoasterea realitatii prin limba,

2. antropologia- studierea fiintelor umane , al originii lor, al societatilor omenesti si culturilor respective,

3. sociologia- interactionismul simbolic si conceptiile despre realitate,

4. sociopsihologia- studiaza modul în care oamenii construiesc semnificatii si în care acestea le influenteaza comportamentul .

Functii prin care mass-media modeleaza semnificatiile :

1. functia presei de construire a semnificatiilor -1920-Walter Lippmann „Opinia publica”- ideea principala era ca presa oferea imagini false asupra realitatii, iar concluzia sa consta în faptul ca oamenii actioneaza nu numai pe baza a ceea ce se întâmpla sau nu în realitate, ci pe baza a ceea ce cred ei ca este situatia reala , obtinuta prin descrierile din presa. Gennette- istorie/discurs; ceea ce nu a anticipat Lippmann a fost daca teoria lui, careia nu i-a dat un nume, poate fi aplicata si noilor tehnologii.

2. teoria cultivarii-George Grebner – generata de studiile referitoare la efectele violentei prin mass-media/televiziune, în special, prin anii 1960-1970. Ideea centrala a grupului de cercetare consta în definirea faptului ca realitatea mediatizata poate influenta convingerile si comportamentul, implicit. De aceea ei o numesc teoria cultivarii convingerilor oamenilor.

3. functia presei de stabilire a ordinii de zi- Donald L. Shaw, Maxwell McCombs-exista o legatura între modul în care presa prezinta chestiunile într-o campanie politica si ordinea importantei data acelor chestiuni de catre cei care sunt expusi stirilor. Teoria a facut obiectul de studiu al cercetarii prin anii 1960, iar ordinea de zi a presei a devenit ordinea de zi a publicului.

4. functia mass-media de modelare a limbii- Melvin DeFleur, Timothy Plax- modalitati de influentare-(i)-influenta exercitatta asupra tiparelor de limbaj-pronuntie, gramatica, sintaxa, (ii) influenta asupra vocabularului prin extinderea si modificarea acestuia. Mass-media creeaza noi cuvinte, extind întelesurile unor termeni dej aexistenti, substituie întelesuri, consolideaza conventiile de înteles.