Curs Jurnalism

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Curs Jurnalism.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mass Media

Cuprins

Introducere: a gândi în jurnalism 4
Definiţie
Grila de condiţii care trebuie suprapusă pe orice material jurnalistic
Redacterea unui text în limbaj jurnalistic
Genuri jurnalistice
ŞTIREA• 5
Definiţie
Construcţia ştirii
Limbajul folosit în redactarea ştirilor
Roluri şi funcţii la camera ştirilor – circulaţia informaţiei
Specificul radio: prezentarea la microfon - calităţile prezentatorului de ştiri
Paginarea buletinului de ştiri
Rolul şi funcţiile camerei de ştiri
RELATAREA• 9
Definiţie
Prezentare
Caracteristicile, structura şi forma relatării
REPORTAJUL• 11
Definiţie
Trăsăturile reportajului
Tipuri de reportaj
INTERVIUL• 13
Clasificare
Tehnica interviului – prezentare
Tehnica interviului – şapte reguli
Psihologia interviului
Structura de program a unui post radio
Ore cu audienţă mai ridicată pentru radio 15
Folosirea informaţiei în mai multe genuri jurnalistice
CONCEPTE RADIO 16•
Conceptul de EMISIUNE
Conceptul de TRONSON
EMISIUNI RADIO 17•
Emisiunea radio
Tipuri de emisiuni
Economia unei emisiuni pe tronsoane orare
AUDITORIUL DE RADIO 21•
ORGANIZAREA INTERNĂ A UNUI POST DE RADIO 22•

Extras din document

NOTĂ: Trebuie precizat că acest curs prezintă în general modalităţi de exprimare şi definiţii ale limbajului jurnalistic folosite mai ales în radio şi că a fost astfel structurat de tehnoredactor cu intenţia de a fi uşor asimilat de către student (de exemplu fiecare capitol este independent de altul). De asemenea, trebuie precizată încercarea tehnoredactorului acestui curs de a oglindi structura de prezentare a domnului profesor Cristian Zoicaş, tehnoredactor care îşi rezerva însă dreptul de a face modificări morfologice sau de vocabular, uneori chiar modificări substanţiale de conţinut, însă absolut nici o modificare de înţeles (în plus precizarea ca toate exemplele de ştiri sunt cele propuse de domnul profesor Zoicaş)! Tehnoredactorul îşi mai rezerva dreptul de a îmbogăţi textul cu note - orice notă marcată cu prescurtarea ”n.t.” reprezintă o notă inclusă în lucrare de către tehnoredactorul textului, notă care se va lua în considerare în funcţie de decizia cititorului; însă orice altă notă existentă pe parcursul textului reprezintă notaţii făcute de titularul acestui curs şi se consideră obligatorie Apar, de asemenea, adăugiri (care nu existau în forma scrisă a cursului), pe care tehnoredactorul le-a surprins în cadrul prezentării din data 25 martie 2006, ţinute de domnul Zoicaş între orele 11:00 – 13:00, în sala ¾ din cadrul Facultăţii de Stiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB, Cluj-Napoca.

Think there is a public!

Gândeşte-te că te adresezi unui public!

Moraly strong!

Jurnalistul trebuie să pună deasupra oamenilor perceptele!

Imune to everyday rutine!

Rutina zilnică poate deveni obositoare, dar nu trebuie să îl demoralizeze pe jurnalist!

Introducere: a gândi în jurnalism

Definiţie: a răspunde tuturor întrebărilor auditoriului.

Aşa se ajunge la ceea ce scrie în coduri deontologice: seek the truth and report it! Dacă nu, se ajunge la manipulare (de orice fel).

Grila de condiţii care trebuie suprapusă pe orice material jurnalistic:

Write for the public – jurnalistul scrie pentru public;•

Respectarea regulilor de redactare;•

K.I.S.S. the listener (Keep It Simple Stupid);•

Tell me something i don’t know – spune-mi o noutate, ceva ce nu ştiu;•

Limbaj responsabil;•

Apel la principii: obiectivitate, fără partizanat;•

Documentare – fără documentare nu există jurnalism!•

Redacterea unui text în limbaj jurnalistic

Limbajul jurnalistic diferă de cel literar prin faptul că se adresează marelui public – The Average Listener. Din acest motiv, limbajul jurnalistic trebuie să fie plin de sens, însă accesibil.

Regulile de care se ţine seama la redactarea unui text sunt K.I.S.S. The Listener şi Write As You Speak (scrie ca şi c*m ai vorbi)!

Definiţia redactării: redactarea reprezintă exprimarea realitaţii prin idei. Ideile sunt legate între ele prin cuvinte sau fraze menite să facă textul omogen. O redactare impecabilă presupune trei condiţii de bază:

firul roşu al povestirii – trebuie să se vadă de unde porneşti şi unde vrei să ajungi.•

logica internă a textului – o idee merge spre altă idee urmând liniar temporalitatea şi desfăşurarea evenimentului.•

alegerea amănuntelor semnificative – ce e mai important?•

Trebuie evitate revenirile, redundanţele sau catalogările.

Genuri jurnalistice

În acest capitol sunt prezentate următoarele genuri jurnalistice: ştirea, relatarea, reportajul şi interviul.

ŞTIREA

Definiţie: ştirea este o relatare a unui eveniment cu impact asupra publicului.

Ştirea se află la confluenţa dintre un eveniment şi un public. Relatarea eveni-mentului, dar şi decodificarea acestuia, semnifică traducerea lui pentru marele public (average listener). De aici apare butada NEWS = PEOPLE, care, însă, nu este completă: NEWS = PEOPLE (IN THEIR ENVIROMENT)

Construcţia ştirii: adică ce trebuie să conţină fiecare paragraf:

Primul paragraf•

Al doilea paragraf•

Al treilea paragraf•

Trebuie, deasemenea, precizate sursele ştirilor:

- directe (agenţia a)

- indirecte(agenţia a preluată de agenţia b)

- ascunse (surse care au dorit să îşi păstreze anonimatul)

Se recomandă verificarea informaţiei cu ajutorul a cel puţin doua surse.

Structura ştirii: Data

Ora

Sursa

Supratitlu

Titlu

Flash

Paragrafe

Limbajul folosit în redactarea ştirilor:

fraze simple, accent pe concizie, pentru o receptare cât mai• uşoară de către public şi pentru o citire cât mai uşoară din partea prezentatorului.

De ce este nevoie pentru a scrie ştiri?

spirit sintetic (pentru cumulare şi cuprindere în puţin text);•

spirit analitic (trebuie să apară amănuntele semnificative);•

spirit critic (întotdeauna poate fi loc de mai bine):•

- cunoaşterea evenimentului;

- cunoaşterea actorilor implicaţi;

- cunoaşterea legilor.

Obiectivitatea subiectului:

Ştirile sunt oameni (people = news), insă faptele contează: ’’comentariul este sfânt, dar faptele sunt sacre!’’•

CE NU SE FACE: - nu se folosesc expresii sau verbe de genul ”intenţionează să”, ”e posibil ca”, ”s-ar putea”;

- nu se folosesc termeni tehnici, iar numele de instituţii sunt la început rostite în întregime şi mai apoi -la următoarea apariţie în text- li se spun doar iniţialele;

- nu se folosesc multe cifre;

- nu se fac comentarii (nici la început, nici la final) şi se recomandă atenţia la clişee.

Roluri şi funcţii la camera ştirilor – circulaţia informaţiei:

REPORTER – culege informaţia primară

REDACTOR - redactează ştirea

PREZENTATOR – pune în undă

EDITOR-COORDONATOR – paginează buletinul de ştiri şi răspunde pentru informaţia difuzată.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curs Jurnalism.doc

Alte informatii

SUPORT DE CURS – IDD Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Secţia Jurnalism