Focus Grup

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mass Media
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 12364
Mărime: 49.91KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

FOCUS-GRUPUL

Am surprins în capitolul rezervat tehnicii chestionarului faptul că putem face apel, în cercetarea publicului ţintă, la anchetă şi sondaj de opinie, ca metode cantitative. Am evidenţiat faptul că, în cercetările bazate pe chestionar, care urmăresc testarea şi validarea unor ipoteze specifice, adesea facem apel la informaţii pe care le-am obţinut anterior, aplicând metode calitative. Aceasta înseamnă că, pentru un univers de cercetare insuficient cunoscut, pentru o cercetarea explorativă dar nu numai, avem la dispoziţie metode calitative care produc date complexe şi care stau la baza formulării unor ipoteze valoroase de cercetare, care pot fi testate ulterior în cadrul anchetelor sau sondajelor de opinie.

În ce constă specificul metodelor calitative?

După cum se exprimă Septimiu Chelcea (2001/2007) – unul dintre cei mai cunoscuţi autori care au abordat în România problema metodologiei cercetării – principala caracteristică a cercetării calitative este folosirea unei abordări interpretative şi surprinderea subiectului în mediul său natural. Aceasta înseamnă practic că nu numărul subiecţilor intervievaţi/observaţi/analizaţi nu este foarte important, cât alegerea acestora ca subiecţi „reprezentativi” pentru grupul ţintă care face obiectul cercetării. Informaţiile pe care vrem să le obţinem folosind metode calitative sunt cele care se pretează interpretărilor subiective atât ale celui care le detaliază, cât şi, ulterior, ale cercetătorului.

Colectarea unui număr mare de date, complexitatea discursului obţinut sunt elemente esenţiale şi în cazul interviului, ca metodă de cercetare consacrată.

Pentru a întelege mai bine specificul metodelor calitative, în raport cu cele cantitative (de tipul sondajului sau anchetei sociologice, anterior analizate) se cuvine să spunem că acestea au la bază abordări teoretice diferite. Astfel, cercetarea având la bază metodele calitative se originează în concepţia pozitivistă asupra cunoaşterii sociale lansată de filosoful francez Auguste Comte (1830-1842) şi consacrată ulterior de Emile Durkheim în lucrarea sa Regulile Metodei Sociologice (1895/2002). Acestă abordare, care stă la baza metodelor cantitative, stipulează cunoaşterea realităţii sociale asemenea cunoaşterii din ştiinţele naturii (din ştiinţele exacte). Aceasta înseamnă că avem de a face cu fapte sociale (concept introdus de Durkheim), care pot fi tratate ca lucruri: numărate, clasificate, ierarhizate, şi că realitatea socială poate fi studiată prin cunoaşterea acestor fapte sociale. Cu alte cuvinte, cunoaşterea prin metode cantitative se bazează pe legea numerelor mari, pe aplicarea instrumentelor de cercetare pe un număr mare de subiecţi, care pot da seama despre ceea ce se întâmplă la nivelul universului populaţional în ansamblul lui. Astfel, datele obţinute sunt eliberate de semnificaţiile subiective atribuite lor de către indivizi, ajungându-se la cunoaşterea obiectivă.

Prin contrast, metodele calitative au la bază concepţia teoretică iniţiată de sociologul şi economistul german Max Weber (1864-1920), care a promovat distincţia dintre cunoaşterea în ştiinţele sociale şi cunoaşterea din cadrul ştiinţlor exacte, propunând metoda comprehensivă (verstehen) şi insistând asupra caracterului subiectiv al faptelor sociale. Cu alte cuvinte, realitatea socială nu există ca atare, în perspectiva metodologiilor comprehensiv-subiective, ci este permanent construită prin semnificaţiile pe care le atribuie subiecţilor, în interacţiunile sociale. În acest caz, metodele calitative se concentrează pentru a desprinde semificaţiile pe care le atribuie subiecţii diferitelor acţiuni pe care le întreprind, interacţiunilor sociale, cum anume construisc un sens vieţii lor cotidiene. Cercetarea calitativă necesită o analiză ştiinţifică a semnificaţiilor pe care subiecţii le investesc în interacţiunil lor şi, de aici studierea subiecţilor în mediul lor natural de viaţă sau în medii care se apropie cel mai mult de medii şi aspecte fireşti din viaţa individului. Cecetările calitative se disting prin descrieri ample, pe când cele cantitative abundă de statistici, tabele, raportări grafice şi modele matematice.

Putem observa cu siguranţă că ambele abordări au avantaje şi limite: cercetarea calitativă este adesea acuzată de subiectivism, de implicarea cercetătorului, pe când cea cantitativă – de eliminarea din cercetarea realităţii sociale a individului cu emoţiile, aşteptările, motivaţiile sale şi reducerea sa la un simplu număr, între alţi indivizi trataţi similar din cadrul eşantionului.

Preview document

Focus Grup - Pagina 1
Focus Grup - Pagina 2
Focus Grup - Pagina 3
Focus Grup - Pagina 4
Focus Grup - Pagina 5
Focus Grup - Pagina 6
Focus Grup - Pagina 7
Focus Grup - Pagina 8
Focus Grup - Pagina 9
Focus Grup - Pagina 10
Focus Grup - Pagina 11
Focus Grup - Pagina 12
Focus Grup - Pagina 13
Focus Grup - Pagina 14
Focus Grup - Pagina 15
Focus Grup - Pagina 16
Focus Grup - Pagina 17
Focus Grup - Pagina 18
Focus Grup - Pagina 19
Focus Grup - Pagina 20
Focus Grup - Pagina 21
Focus Grup - Pagina 22
Focus Grup - Pagina 23
Focus Grup - Pagina 24
Focus Grup - Pagina 25
Focus Grup - Pagina 26
Focus Grup - Pagina 27
Focus Grup - Pagina 28
Focus Grup - Pagina 29
Focus Grup - Pagina 30
Focus Grup - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Focus Grup.doc

Alții au mai descărcat și

Chestionarul

1. Definiţie. Istoria chestionarelor Chestionarul este una dintre tehnicile cele mai frecvent utilizate în ştiinţele socioumane, indiferent dacă...

Agenție de Presă

Evoluţia agenţiilor de presã Prima agenţie de presã a fost înfiinţatã în 1832 de francezul Charles Havas, sub titulatura de Birou de Ştiri....

Semiotică

Semiotica comunicatiilor de masa reprezinta pasul facut de omenire în cunoasterea cât mai aprofundata a istoriei mondiale, în recunoasterea pasilor...

Genurile Presei Scrise

TEXTUL JURNALISTIC Limba se manifestă, la un moment dat, prin variante determinate geografic și socio-cultural. - geografic – dialecte,...

Managementul Institutiilor de Presa

Intr-o organizatie mass-media, cum este radioul local, spre exemplu, chiar daca este unul public sau comercial, exista urmatoarele sectoare: §...

Comunicare Interpersonala

MINUTE DE CURS Comunicarea interpersonala este definita ca un proces global care integreaza cuvinte, mimica, priviri, gesturi si raporturi...

Comunicare din P:erspectiva Filosofica

Actiunea comunicationala. Un model de referinta în teoria comunicarii prin amploarea constructiei teoretice a fost formulat de Jurgen Habermas,...

Particularități ale Comunicării în Societatea Informațională

Conceptul de societate informationala. Societatea în care informatia joaca rolul pe care altadata, în societatea industriala, îl aveau bunurile...

Te-ar putea interesa și

Transparența Bugetara în Cadrul Administrației Publice Locale

INTRODUCERE Au trecut mai mult de 17 ani de când administraţia publică din România, sub imperiul noilor transformări social - politice a înţeles...

Analize Preliminare Lansarii unui Nou Produs

I. ANALIZA PRELIMINARĂ LANSĂRII PRODUSULUI 1. Analiza externă Bricolajul a pătruns abia în ultimii ani în România, dar în străinătate, şi mai...

Metode de optimizare a deciziilor consumatorilor

Rezumat In scopul obtinerii unor informatii relevante cu privire la problema investigata a fost realizat un focus-grup cu persoane de sex feminin...

Comunicare integrată de marketing

Capitolul I-Analiza preliminară a pieței pe care acționează brandul 1.Introducere “De la o masă veche și o lampă, la atelierul cu ultrasunete si...

Relatia Profesor - Student ca Factor de Influenta asupra Performantelor Scolare din Facultatea de Sociologie

Introducere Facultatea reprezinta una din institutiile de baza din societate prin care studentilor li se imprima norme, valori si deprinderi ce le...

Focus Grup - Strategii de Criza

1. Conceptul de criză. Crizele sunt fenomene complexe care pot afecta fie întregul ansamblu social, fie anumite sectoare ale acestuia (viaţa...

Cercetare calitativă prin focus grup

I. Contextul și obiectivele cercetării I.1. Context decizional Luând în considerare fluctuațiile economice din România, care induc - anumită...

Focus Grup

Focus Grup Focus Grupul este o tehnica de cercetare calitativa de culegere a datelor necesare pentru a analiza percepţiile, motivaţiile,...

Ai nevoie de altceva?