Interviul

Etapele elaborarii unui interviu

alegerea temei reprezinta un element-cheie al realizarii un interviu cu impact in rândul cititorilor: un interviu cu tema „recorelarea pensiilor” va avea o rezonanta mult mai mare printre cititori decât un interviu cu tema „cresterea viermilor de matase”.

alegerea interlocutorului - interlocutorul ofera, în mare masura, garantia succesului unui interviu. Daca cel intervievat în legatura cu recorelarea pensiilor este Ministrul Muncii, valoarea interviului este mult mai mare decât daca este chestionat, în legatura cu acelasi subiect, primarul din localitate.

documentarea - permite jurnalistului sa formuleze întrebari pertinente si, totodata, sa atinga acele aspecte ale tematicii care ar putea fi de maxim interes pentru cititori, eliminând cât mai mult din reziduul reprezentat de discutia de complezenta, inevitabila (intr-o anumita proportie) chiar si în cazul celor mai bune interviuri.

pregatirea întrebarilor – tipurile de întrebari specifice interviului de presa sunt cele care trimit la scopurile urmarite de gen si anume:

Ø întrebarile factuale, care solicita raspunsuri directe, explicite si la obiect

Ø întrebarile de opinie, care vizeaza atitudinea, parerea si reactiile interlocutorului fata de realitatea imediata

Ø întrebarile de motivatie, care evidentiaza cauzele si conditiile faptelor sau opiniilor

Ø întrebarile de marturie, care se adreseaza purtatorilor de cuvânt ai unor colectivitati.

realizarea interviului – este etapa cea mai dificila a unui interviu. Munca depusa pâna în acel moment poate deveni inutila iar interviul un esec, înainte chiar de a ajunge la cititori, daca reporterul nu respecta câteva reguli de baza, una dintre reguli fiind adoptarea formulei celei mai potrivite cu profilul, statutul si prestanta interlocutorului:

Ø interviul – pâlnie, care pleaca de la general spre particular

Ø interviul – pâlnie inversata, care pleaca de la particular spre general

Ø interviul cu ordine mascata, în care ziaristul uzeaza de întrebari la care interlocutorul poate raspunde cu usurinta, pentru a plasa, printre acestea, întrebarile dificile, de ale caror raspunsuri este realmente interesat

Ø interviul cu forma libera, în care întrebarile sunt conditionate de continutul si logica raspunsurilor

redactarea interviului. Aceasta ultima etapa este una extrem de complexa, interviul este o selectie, o ierarhizare si o restructurare a raspunsurilor date de intervievat si nu transcrierea mecanica a însemnarilor din carnetul de reporter sau a textelor de pe banda magnetica. De regula, interventiile ziaristului sunt:

interventii de ameliorare a continutului constau în selectarea datelor si opiniilor în functie de importanta pe care o au pentru opinia publica; ierarhizarea acestora, astfel încât sa se confere interviului coerenta logica si o anume gradare a interesului la lectura;

interventii de ameliorare formala, vizeaza sporirea expresivitatii stilistice si corectitudinea gramaticala.