Introducere in Sistemul Mass Media

Imagine preview
(7/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Introducere in Sistemul Mass Media.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 54 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mass Media

Extras din document

Functii ale mass media

Obiective

Aceasta tema permite studentilor sa înteleaga modul în care sistemul comunicarii de masa raspunde unor nevoi ale indivizilor si societatii în ansamblul ei (functiile mass media)

Functii, roluri si efecte

Presa raspunde unor nevoi si aspiratii, clare sau difuze, ale indivizilor si colectivi¬tatilor – fiind modelata astfel de solicitarile sau de asteptarile aces¬tora – simultan, ea exercita o seama de influente asupra vietii sociale, modificând actiunile indivizilor si grupurilor. Pornind de la aceste constatari, jurnalistii, oamenii politici, legiuitorii, filosofii, psihologii si sociologii au cautat sa vada ce loc ocupa mass¬ media în viata sociala, ce legaturi se tes între ele si diferitele institutii, grupuri sau persoane, ce putere au aceste interactiuni si ce importanta are presa în procesele de transformare a structurilor econo¬mice, sociale, politice ori culturale.

Relatia dintre mass media si societate se poate pune în termeni de conse¬cinte globale (functiile presei), de influente precise (efectele presei) sau de misiuni gene¬rale atribuite acestor sisteme (rolurile presei). În limbajul uzual si chiar în unele lucrari de specialitate, termenul „functie” cumuleaza frecvent cele trei posibilitati enumerate mai sus. Asa cum observa Denis McQuail (1987, p. 69), aceasta notiune poate fi folosita cu sensul de „scop, de consecinta ori de cerinta sau asteptare, si poate capata si alte întelesuri”; în sfera comunicarii de masa, spre exemplu, „sintag¬ma «functia de informare a presei» se poate referi la trei lucruri foarte diferite: acela ca presa încearca sa informeze oamenii (scop), acela ca oamenii afla ceva din presa (consecinta) sau acela ca presa poate sa informeze oamenii (rezultat sau asteptare)”.

Astfel, expresia „functia de informare a presei” poate fi tradusa prin trei sintagme diferite:

a) drept urmare a activitatii presei, publicul este informat – functie;

b) presa are misiunea de a informa publicul – rol;

c) prin informatiile pe care le distribuie, presa influenteaza gândirea si compor¬tamentul publicului – efect.

În primul caz, faptul ca „presa ne informeaza” apare ca o consecinta a existentei sistemului mass media. Aceasta consecinta deriva din functionarea globala a mass media (nu numai a unui segment al lor) si nu este legata în mod direct de o intentie (declarativ asumata si precis directionata): putem gasi informatii chiar si în acele mesaje care nu au ca scop principal informarea, cum ar fi filmele de diver¬tisment, concursurile TV, programele de varietati, integramele, clipurile muzi¬cale etc. Este evident ca presa nu ar exercita o asemenea functie daca nu ar exista, ca o premisa a acesteia, o dorinta si o cautare de informatii, ca expresie a unor necesitati elementare ale omului. Astfel, raspunzând nevoii indivizilor de a controla mediul lor imediat si deci de a sti ce se petrece în lumea în care traiesc si satis¬facând aceste nevoi prin produsele pe care le ofera, mass media genereaza, ca o consecinta a activitatii lor, faptul ca publicul este informat. Ansamblul fenome¬nelor aparute în procesul satisfacerii unor nevoi poarta numele de functii. În Dictio¬narul de sociologie, functia este definita prin „contributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care face parte, contribuind la mentinerea si dezvoltarea acestuia” (C. Zamfir, L. Vlasceanu, 1993, p. 262).

În al doilea caz este vorba de o cerinta imperativa: presei i se atribuie, înainte chiar de exercitarea actiunii sale, misiunea, rolul de a informa. Acest lucru este considerat o obligatie a institutiilor mass media, ceva ce trebuie realizat, indife¬rent de obstacolele sau de conjuncturile concrete în care presa lucreaza. În jurul conceptiilor referitoare la rolul pe care presa trebuie sa l joace s au construit patru mari „teorii” (modele) ce au organizat, într o paradigma generala, numeroasele sarcini atribuite de a lungul istoriei siste¬melor de comunicare de masa: modelul autoritarist (bazat pe misiunea de sustinere a structurilor de putere existente), modelul totalitarist (bazat pe misiunea de mobilizare a maselor pentru îndeplinirea proiectelor puterii), modelul liberal (bazat pe misiunea de a facilita accesul publi¬cului la informatii si divertisment) si modelul serviciului public (bazat pe misiunea de a realiza educatia civica si informarea corecta).

În cel de al treilea caz, faptul ca activitatea presei are ca rezultat informarea indivizilor apare ca un produs imediat al functionarii unui segment al mass¬ media. Aceasta înseamna ca ne confruntam cu actiunea unui ziar, canal, program, mesaj care i influenteaza într un anumit fel pe o parte din cei care intra în contact cu el. Acest tip de actiune concreta a mass media poarta numele de efect. Analiza efectelor a consumat, timp de peste 50 de ani, aproape întreaga energie a cercetatorilor din domeniul comunicarii de masa: ei au stabilit ca efectele presei pot atinge nivelul cunostintelor, emotiilor, atitudinilor sau comportamentului individual; ca ele vizeaza persoana, grupul, institutiile sociale, întreaga societate sau cultura unui segment al acesteia; ca pot fi intentionate si non intentionate; ca actioneaza pe termen scurt sau pe termen lung etc. (vezi D. McQuail, 1987, pp. 256 260). Efectele nu raspund în chip necesar unor nevoi generale ale indivizilor si colectivi¬tatilor si nici nu se „justifica” prin contributii specifice la mentinerea ori la dezvol¬tarea sistemelor sociale. Din contra, o seama de efecte ale mass media au condus la fenomene nefunctionale: astfel, unele cercetari arata ca, în urma expunerii tinerilor la programe TV ori la filme excesiv de violente, poate creste tendinta acestora spre un comportament agresiv si asocial; la fel, unele studii sustin ca audientele pot fi manipulate prin difuzarea, la scurt timp înaintea alegerilor, a unor informatii privind viata privata a unui candidat etc.

Prezentarea de mai sus releva faptul ca între rol (misiune, derivata dintr un pro¬iect global, la limita dintr o filosofie social politica), functie (consecinta, conturata în urma corelarii dintre nevoile societatii si oferta mass media) si efect (forma de influentare, datorata unei actiuni determinate a mass media), distanta conceptuala este mai mult decât evidenta. Deoarece mentinerea ambiguitatii si folosirea inadecvata a acestor termeni poate genera confuzii si interpretari hibride, ar fi de dorit ca macar acele persoane care se considera specialisti mass media sa utilizeze notiunile de fata cu precautie si cu respect pentru semnificatia lor exacta.

Fisiere in arhiva (3):

  • Introducere in Sistemul Mass Media
    • ISMM.doc
    • ISMM2.doc
    • ISMM3.doc

Alte informatii

Universitatea din Bucuresi Facultatea de jurnalism si Stiintele Comunicarii Anul universitar 2005/2006 Anul I ID tema 4, tema 5, tema 6