Jurnalism

In domeniul jurnalistic:

O maniera specifica de a scrie şi a prezenta evenimentele

Reţete sau tipare de redactare proprii jurnaliştilor

Un anumit specific, anumite particularităţi ce diferenţiază textul jurnalistic

Intr-un articol, cititorii se aşteapta să găsească:

un conţinut informaţional bogat organizat într-o formă anume

un text coerent şi uşor de citit, care să prezinte evenimente de actualitate

o structurare şi o construcţie specifice, ce depind de genul ales

titluri incitante, texte coerente, clare, concise

un intro – fraza de debut a articolelor, cu rol de a atrage atentia

un limbaj simplu, fara metafore si alte figuri de stil

Filtrarea informatiilor – Proces influenţat de natura informaţiei, de genul jurnalistic, de canalul de difuzare (presa scrisă, audio-vizual, jurnalism online)

Criterii

originalitatea informaţiilor - presa de informare are în vedere doar informaţii noi, de actualitate, imprevizibile, neobişnuite, care diferă de o tradiţie/normă convenţionala, sau modifică percepţia realităţii. În procesul de filtrare, textul e construit în jurul elementului de noutate; „newsworthiness” ; nu trebuie totuşi exagerat, deoarece jurnalistul riscă să omită informaţii relevante

gradul de inteligibilitate - orice informaţie, oricât de inedită sau originală, va fi receptată de către cititori doar în măsura în care limbajul utilizat le este accesibil; evitarea termenilor abstracţi, a termenilor de specialitate şi a regionalismelor, a cuvintelor preluate din limbi străine şi a celor rar utilizate; evitarea utilizarii frazelor foarte lungi şi/sau stufoase, precum şi a modificarii voite a topicii în scopuri stilistice.

textul jurnalistic trebuie să se integreze în modelul general al unui act de comunicare; orice model de comunicare are drept minime componente: emitentul, receptorul, mesajul, canalul utilizat. Destinatarul mesajului - marea masă a indivizilor - comunicare mass-media: leagă grupuri sociale enorme în rândul cărora accesul la informaţii este liber, democratizat. Aceste grupuri nu se cunosc, nu se află în relaţii de proximitate, nu comunică, şi nu au valori şi scopuri comune

Interpunerea între emitent şi receptor a unor instalaţii tehnice sofisticate şi a unor instituţii complexe; rezulta dificultatea – chiar imposibilitatea realizării procesului de feedback. Comunicarea mass media – şi implicit cea jurnalistică – este unidirecţională

textul jurnalistic – subordonat conceptului de „eveniment” – determină atât activitatea ziariştilor, cât şi interesul publicului

Eveniment: orice întâmplare din realitatea înconjurătoare, cu o anume semnificaţie pentru un individ sau grup; o constrângere majora ce acţionează asupra activităţii jurnalistului; ancorează publicul în cotidian

Unele definiţii ale articolului - centrate în jurul conceptului de eveniment: text delimitat grafic în contextul ziarului, care relatează evenimente de interes public, reale şi recente (Kosir 1988)

structura informaţiei în cascadă (Van Dijk, 1988): prezentarea informaţiilor în ordinea descrescătoare a importanţei lor: titlu, paragraf iniţial, contextul, prezentarea faptelor, consecinţele, reacţia celor implicaţi etc. “Piramida inversată" / "răsturnată", alcătuită din trei secvenţe textuale:

baza piramidei – cea mai importantă structură textuală – respectiv paragraful iniţial sau introductiv ( intro sau lead)

corpul textului – contextul evenimentului prezentat (background), faptele, consecintele

paragraful final sau fraza de încheiere