Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Mass Media
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 8667
Mărime: 33.00KB (arhivat)
Publicat de: Ernest Chivu
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. (A) Teoria agentilor rationali si geneza faptelor sociale
  2. (B) Intentionalitatea, caracteristica fundamentala a mintii umane
  3. (C) Intentionalitatea colectiva

Extras din curs

Daca acceptam faptul ca faptele sociale nu apar datorita unei asa-zise necesitati sociale sau datorita unor sisteme si structuri supraindividuale, trebuie sa încercam sa explicam cum este posibila aparitia acestora din actiunea indivizilor. Care anume trasaturi sau proprietati ale indivizilor ar trebui luate în calcul pentru a putea explica geneza institutiilor sociale? Vom pleca de la premisa ca rationalitatea agentilor sociali este suficienta pentru a explica geneza faptelor sociale. Altfel spus, putem crede ca, în virtutea ratiunii lor, indivizii înteleg care sunt problemele comune cu care se confrunta si încearca sa le rezolve cautând în comun, prin coordonare, solutiile adecvate. Una dintre teoriile ce încearca sa explice colaborarea institutionala între indivizi plecând de la rationalitatea acestora este teoria agentilor rationali. Vom cerceta masura în care aceasta teorie poate da seama, în ultima instanta, de geneza institutiilor sociale. Vom constata ca însasi colaborarea rationala a indivizilor (sau conflictul dintre acestia) necesita un substrat mai profund, intentionalitatea colectiva.

(A) Teoria agentilor rationali si geneza faptelor sociale. Asumptiile acestei teorii sunt urmatoarele: indivizii poseda preferinte total ordonate, informatii complete despre situatiile concrete în care se gasesc si un calculator intern perfect (capacitate de a rationa apta sa identifice varianta cea mai buna de actiune). Regula jocului social este aceea ca indivizii vor face tot ce le sta rational în putere pentru satisfacerea propriilor preferinte. Conform acestei abordari teoretice, actionam rational atunci când stim ce vrem, când avem o idee destul de precisa asupra a cât de probabil este ca fiecare curs al actiunii sa ne satisfaca si cu ce cost si când alegem actiunea care este în aceste conditii mijlocul cel mai eficace pentru scopurile noastre [&] Agentii rationali pot avea orice preferinte (consistente) si sunt rationali daca si numai daca alegerile lor le maximizeaza în consecinta utilitatile anticipate Exista patru situatii sau genuri de relatii mai des invocate de catre teoreticienii teoriei jocurilor:

a. Cooperarea în fata unei probleme comune. În cele mai multe situatii pare a exista un interes reciproc pentru a coopera, lipsind orice conflict real de interese (de pilda, la trecerea peste un pod ). Acest gen de relatie ar putea fi invocata drept ratiune pentru a explica geneza institutiilor sociale: daca interesele individuale pot fi reciproc servite, aparitia unor asociatii si institutii nu ar trebuie sa fie deloc una surprinzatoare. Asadar, daca interesele indivizilor nu ar intra niciodata în conflict, institutiile sociale si societatea civila ar putea fi întelese în termenii unor jocuri de coordonare. Totusi, este evidenta ca, în multe situatii, indivizii au interese opuse si ajung inevitabil la conflict.

b. Optiunea pentru conflict reprezinta, în multe situatii, o strategie pentru apararea intereselor concrete, precum si o strategie de construire a reputatiei. Situatia de conflict apare atunci când rezolvarea problemei pentru un individ reprezinta o modalitate sigura de lezare si de afectare negativa a celuilalt. În aceasta situatie, ideea unui contract social pare a fi salvatoare: cele doua parti renunta la parte din drepturi în favoarea unei terte parti ce se transforma într-un garant al drepturilor ramase si al proprietatilor. Întrebare: de ce oamenii nu coopereaza pur si simplu în orice situatie? Raspuns: deoarece vor aparea mereu profitorii care îsi vor cere partea (o parte cât mai mare daca se poate!) fara a contribui în nici un fel la efortul comun. Asa cum spunea si Hobbes, în firea umana exista trei cauze principale de vrajba: competitia, neîncrederea si gloria. Competitia îi face pe oameni sa-si dauneze unii altora pentru câstig. Neîncrederea sau, asa cum se spune astazi, suspiciunea, favorizeaza loviturile preventive. Gloria, care echivaleaza oarecum cu ceea ce astazi numim status social, îi face pe oameni agresivi ori de câte ori simt ca sunt subevaluati. Asemenea cauze de vrajba inerente firii umane duc doar la asociatii fragile, pentru a nu spune mai rau Prin urmare, situatiile conflictuale sunt la fel de prezente în societate ca si încercarile de colaborare si coordonare, iar existenta institutiilor nu poate fi legata doar de posibilitatea cooperarii indivizilor.

Preview document

Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 1
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 2
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 3
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 4
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 5
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 6
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 7
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 8
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 9
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 10
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 11
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 12
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 13
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 14
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 15
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 16
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 17
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 18
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 19
Mintea umană, intenționalitatea și geneza faptelor sociale - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Mintea Umana, Intentionalitatea si Geneza Faptelor Saciale.doc

Alții au mai descărcat și

Utilizarea mass-media în Publicitate

4.Utilizarea mass-media în publicitate (A) Functiile planificatorului media (B) Identificarea canalelor media necesare difuzarii mesajului...

Mesajul publicitar - reguli și execuție

(A) Conditia mesajului publicitar în conditiile suprasaturarii informationale. Chiar daca firmele aloca bugete substantiale pentru crearea si...

Publicitate

1. Publicitatea si activitatea economica A. Rolul comunicarii integrate de marketing în perceptia produselor si serviciilor B. Publicitatea,...

Comunicarea la Începutul Mileniului al Treilea

Comunicarea la începutul mileniului al treilea Comunicarea  Verbala : de masa, spirituala, solitara si colectiva, publicitara, educativa,...

Practici Manipulative

ZVONUL Zvonul (53) este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa I se verifice corectitudinea. Pentru...

Exemplu de dosar de presă

În data de 12 Decembirie 2009, în Sala Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenţilor invităm toţi tinerii si nu numai, să asiste la concertul de...

Campanii de Relații Publice

Campania de relatii publice reprezinta totalitatea operatiilor coordonate de comunicare derulate într-o perioada de timp determinata, într-un...

Inițiere în Aparatura și Producția de Televiziune

Imaginile si sunetele reprezinta o lume dinamica a carei arta, al carei limbaj se bazeaza în primul rând pe lumina si, în functie de anumite...

Te-ar putea interesa și

Cunoaștere și comunicare

1.Introducere Oamenii sunt fiinţe sociale, pot construi instituţii, pot iniţia proiecte, pot găsi soluţii pentru problemele comunităţilor cărora...

Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale

Am stabilit în capitolul anterior faptul ca esentiala în construirea faptelor sociale este o caracteristica a mintii umane pe care Searle o numeste...

Ai nevoie de altceva?